[cristiboss56]

- De ce se luptă permanent ȋn noi binele cu răul?
- Ȋn viața aceasta, o viață a ȋncercărilor şi a luptelor, creştinul se află mereu ȋntre două tendințe: ȋntre bine şi rău, ȋntre ispitirea şi necazurile pricinuite de vrăjmaşi şi liniştirea şi ajutorul de la Dumnezeu. Parcă ar avea loc un fel de ȋntrecere ȋntre Dreptul, Sfȃntul şi Multmilostivul Dumnezeu şi răul, vicleanul şi ucigaşul vrăjmaş. Omul se află cȃnd sub influența vrăjmaşilor, cȃnd sub influența harului lui Dumnezeu. Duşmanii atrag ȋn toate posibilele greşeli şi păcate, iar Dumnezeu ȋi miluieşte pe păcătoşii care se pocăiesc, curăță, sfințeşte, ȋndreptează, linişteşte, ȋnnoieşte şi ȋntăreşte. Această competiție şi victorie a harului asupra păcatului are loc mai ales ȋn timpul Sfintei Liturghii – această jertfă minunată ȋmpăciuitoare şi sfințitoare a lui Dumnezeu, a milostivirii față de lume, jertfa de laudă. Tu, Doamne, ții ȋn mȃinile Tale şi iadul ȋntreg, cu satana şi mulțimea sa nenumărată, iar doar prin pedeapsa Ta, pentru aducerea noastră pe calea cea bună şi pentru pedepsirea noastră, satana şi ȋngerii săi plăsmuiesc chinuri pentru noi. Ne rugăm Ţie, Mȃntuitorul nostru, ne pocăim ȋnaintea Ta fără fățărnicie de greşelile noastre, iar Tu să ne povățuieşti pe noi, să ȋndepărtezi pe vrăjmaşii noştri de la noi, spunȃnd: ȋi asupriți cu fărădelegi pe robii Mei, ȋnsă ei de acum Mă urmează pe Mine.
SFÂNTUL IOAN DE KRONSTADT