[sophia]

Ciudat lucru.
Peste tot sustineti ca noi suntem numai cu Dumnezeu si fara El nu se poate si tot asa. Acum brusc citesc aici ca Dumnezeu nu intervine in viata noastra si ca exista liberul arbitru.

Explicatiile voastre nici nu stau in picioare.
Noi oamenii nu suntem izolati, nu suntem individuali. Traim intr-o pernanenta impletitura unii cu altii.
Cum sa existe liberul arbitru?
Daca noi ne rugam la Dumnezeu si el ne da anumite lucruri, astea influenteaza sipe altii, fie ca ei vor sau.
De ex. ne rugam sa facem o anumita scoala/facultate, sa urmam profesia care ne este potrivita (si dupa talentul nostru sau nu). O primim. Si atunci se schimba multe in viata noastra si influentam si pe cea a parintilor, a fratilor nostri, a profesorilor de la scoala, a celor cu care noi concuram sa obtinem un loc de munca.

La fel cu casatoria: ne rugam sa ne casatorim si Dumnezeu ne da omul (dorit de noi, sau pe cel potrivit dupa voia Lui). Pai si pe omul ala atunci il influenteaza, si pe familia si prietenii lui, si pe viitorii nostri copii.

Nimic nus e face fara voia lui Dumnezeu.
Si daca am luat o decizie rea si am pacatuit, nu suferim numai noi consecintele, ci si cei din jurul nostru.

Asa ca eu nu stiu ce spuneti voi aici cu liberul arbitru.
Dumnezeu ne-a facut, ne stie si ne asculta sau nu rugaciunile (dar ne influenteaza viata). Viata fara Dumnezeu nu este posibila.
Ah, ca unii dintre noi nu cred in El, nu-l cunsc, nu-l accepta, este altceva. Dar El exista totusi si pentru aceia.