[cristiboss56]

Acesta a trait pe vremea imparatilor Decius (250-253) si Valerian (253-260) si era ostas de seama in Meletina, din tara Armeniei. Si facuse legamant cu prietenul sau, Mucenicul Nearh, sa ramana tari in credinta, orice prigoana s-ar abate peste inchinatorii lui Hristos. Si iesi, nu peste multa vreme, porunca imparateasca pentru prinderea tuturor crestinilor si silirea lor sa se lepede de credinta in Hristos si sa se inchine idolilor. Si era aspra porunca imparatului, ca cine nu se lepada de Hristos era osandit la moarte si la infricosate chinuri
Si Polieuct era de curand crestinat si ardea de dorinta de a marturisi si de a-si varsa sangele pentru Hristos. Deci, indata ce a fost prins, el a marturisit cu indrazneala si a propovaduit pe fata pe Hristos. Si a fost dat la chinuri, iar el ca nimic nu socotea bataile. Si i se fagaduiau dregatorii inalte si multa cinste de catre dregator, care era si socrul sau, si-l rugau si femeia si copii lui, cu lacrimi fierbinti, sa se lepede de Hristos, ca sa nu fie omorat. Dar Sfantul Polieuct a ramas tare si neschimbat in marturisirea credintei lui, neplecandu-se nici la fagaduinte, nici la plangerile femeii si copiilor sai si a fost osandit sa i se taie capul.
Si, mergand spre locul de osanda, indemna pe toti pe care-i intalnea sa se lepede de idoli si sa creada in Hristos. Si, primindu-si sfarsitul prin sabie, trupul lui a fost luat in taina de crestini si ingropat cu cinste in pamantul tarii sale.
Cu ale lui sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne pe noi! Amin.