[cristiboss56]

În prealabil postat de florin.oltean75

Rugaciunile compuse de altii sunt ca niste margaritare pe care le descoperim atunci cand le citim si reflectam la sensul lor.

Sunt trairi care initial nu sunt ale noastre.

Prin cugetare si staruinta in rugaciune noi insine incepem sa ne aprindem de focul acestor trairi.

Le achizitionam, le facem proprietatea noastra launtrica.
-----

Rugaciunile altora sunt ca niste seminte aruncate in inima noastra.

Exprimarea lor vocala si mentala este ca si prinderea radacinilor.

Exprimarea acestor trairi spirituale cu alte cuvinte, cu cuvintele noastre, este ca si cresterea arborelui - Din acelasi trunchi (duh) se ramifica o coroana bogata de exprimari personalizate, functie de experienta noastra, pregatirea noastra intelectuala, context familial, cultural, social.

---

Cuvantul Lui Dumnezeu nu este doar spre a fi citit mecanic, ci pentru a fi exprimat intr-un mod personal cu vorba si fapta.

Efortul de a exprima ne uneste oarecum cu duhul intelesului pe care-l exprimam.

Un singur aspect spiritual poate fi exprimat intr-o infinitudine de moduri, constructii conceptuale, simboluri - atunci cand se cunoaste clar semnificatia profunda a acestuia.

Variatia exprimarii este ca o miscare de circulara care priveste permanent spre centru.

O exprimare variata ne scutura de fixatii si ne adanceste intelegerea, uneste inima mai strans cu duhul rugaciunii.

Superba postarea ta , Florine , o adevarata "sinteza" a trairii in si prin rugaciune !
Multumim frate !