[vsovivivi]

Sufleţeul blestemat din omu' prost, din creştinu' grozav, trage ca peştele obedient, încântat şi mândru de sine, la kkt spurcat susţinând din credulitatea absurdă în care trăieşte că e caca bun dacă e spurcat de înşelători.

Fetele frumoase sunt dornice ca fecioarele nebune să fie spurcate pe faţă şi în gură supunându-se ca nişte slujitoare să fie pe placool satanei din ipocriţi.

Ipocriţii grozavi pomenesc hulind tot felul de spurcăciuni de parcă ar fi infailibili şi intangibili şi indistructibili ca beroii.

Popii ipocriţi pomenesc tot timpul lucrurile curate şi Cuvintele şi Lucrările Domnului în timp ce fac tot felul de declaraţii viclene şi prozelicioase, goale de putere sfântă şi de conţinut moral serios şi adevăarat apărându-şi defapt duhul fariseic-satiric ce nu poate nimic şi nu-i în stare de nimic fiindcă nu suportă să asculte altfel decât din obedienţă, un fel de viclenie subtilă ce-l face să creadă că-l scapă ea de răspundere.. dacă apără cât mai pătimaş interesul mamoniac de lux al mai marelui său, ''vrednic este'', adică apără ca roborbul folosirea Duhului sfânt la a se îmbogăţii gaşca lor de păcălici satirici foarte serioşi în ipocrizenie cu bani pentru păcate şi vicii pe care ei le propagă ca fiind virtuţi: 'filantropie' prin societăţi de binefacere socială şi medicală, adică mila o face mereu altul... nu se ştie cine însă laudele se dau bisericii... adică unor ziduri, unor hârtii, unor decizii strategice... interese viclene şi absurde până la urmă.

Unii spurcăcioşi naivi ce nu-şi dau seama ce fac umblă cu icoane ale fecioarei care nasc în privitor iluzia şi aluzia spre îndemnuri spurcăcioase... fac trimitere privindu-le la credulitatea îmbrăţişată de naivi că cică preasfânta Fecioara Maria ar fi o fecioară nebună dornică de spurcare, o copilă ce abea aşteaptă să întărească libertatea perversiunilor sexuale şi nedându-şi seama ce stârnesc astfel de icoane bolnăvicoase în credincioşi le etalează băgându-le în văzul tuturor ca să ajungă tinerii ca nebunii să creadă că nebunia asta perversă e bună şi mântuitoare. E spurcare în masă!.. fiindcă credulul care îşi închipuie perversiune şi ajunge s-o creadă că e bună din pricina că ştie ca aia e Fecioara Maria, crezând ca prostul, îşi spurcă interiorul şi toată viaţa până află şi el şi până învaţă că defapt aluziile şi trimiterile respective sunt lucrarea satanei şi nu a preasfintei şi preacuratei Fecioare Maria.

Şi iată că după astfel de idei se iau tinerele fraiere, frumoşele şi nevinovate în naivitatea lor, care neavând de muncă vor să câştige şi ele ceva bani şi atunci învaţă şi ele ca altele să ciripească din limbuţă şi din guriţă trimiţând îndemnuri corporale perverse de disponibilitate celor cărora ar fi dispuşi s-o ajute să parvină pe nedrept, să fie iubite pe nedrept, să fie poftite pe nedrept şi folosite bine mersi... iar tinerii tot aşa se spurcă prin terorism grozav.. de spurcăcios şi hulicios, ca bolovanii, ca îndrăzneţii, ca bolnavii împătimiţi, ca musculatura îndesată şi gonflată, ca luptătorii mercenari zeificaţi pentru crimele lor.. grozav de necruţătoare şi copleşitoare.

Ce e de făcut în acest coşmar sper-mui-tor..a? NU ŞTIU.. Nu ştiu altceva dectât că trebuie să-L chemăm pe Dumnezeu să facă curăţenie... iar şi iar... ca să nu fie în zadar toată credinţa voastră, noastră, toată viaţa voastră, toate declaraţiile!

Nimeni nu cred că se poate pocăi dacă nu merge înainte, dacă nu vrea să meargă înainte spre îndreptare, spre Dumnezeu şi îndreptându-se pe parcurs abea aşa îşi dă seama de păcatele, fărădelegile şi nedrepţtăţile în care a trăit regretând şi păzind schimbarea în bine!

Îndrăcitul dacă e îndrăcit, cine credeţi că face păcatul, cine făptuieşte, cine se obijnuieşte să făptuiască păcatul?
Dracul şi satana din el sau el însuşi? Cine e cel ce face fapta rea ce-l va pedepsi?.. iar plata se dă aşa: ''după faptă şi răsplată!''.. şi fapta aia rea îl va pedepsi cândva foarte amarnic. Nu mai e nevoie de altcineva să-l pedepsească deşi ''după război mulţi viteji s-arată!.

Deci NU FACEŢI RĂUL strigând ca nebunii ce-şi apără ''famiglia mafihoaţă'': ''piei satană!'' văzând sau ştiind că satana nu ascultă de Dumnezeu şi în timp ce-i strigaţi piei satana nu vă aprindeţi de o mânie şi o răutate mai mare şi nu vă îmbătaţi cu vrăjitoria aprinderii neascultării ce înfiorează cu lăcomie desfrânata legalistă ca şi voi să nu ascultaţi şi să vă răzbunaţi şi mai rău ca satana devenind neghine foarte întărite ci atunci când ziceţi ''piei satană!'', ziceţi piei satană duhului cel rău care vă locuieşte şi nu vă lasă să ascultaţi de Dumnezeu din iubire păcălindu-vă ca din obedienţă să ascultaţi de tot felul de rânduieli omeneşti ieşite din omul neascultător şi învârtoşat, prostii vehiculate cu ipocrizenie şi ţinute spre a fi etalate ca curvele spre deşertificarea vieţii, lăudăroşenii care nu au mântuit pe nimeni.