[Ioan_Cezar]

[quote=oaie_cugetatoare;579007]

1. Dintotdeauna profesorii au învăţat în primul rând să fie buni pedagogi şi psihologi ai copilului. Au învăţat sau ar fi trebuit să înveţe... A fi profesor (educator, în orice domeniu) înseamnă, înainte de toate, să poţi conduce o clasă de elevi spre obiectivele învăţării, momentane sau de perspectivă. Să poţi organiza şi desfăşura o activitate complexă, cea mai complexă pentru elevi: instruirea şi formarea. Aceasta se face mai întâi pe căile ştiinţei conducerii elevilor: Pedagogia. Imediat în sprijinul ei vine psihologia şcolară - a elevului, a profesorului, a colectivului de elevi, a grupului profesorilor, a relaţiilor cu părinţii şi cu alte persoane-instituţii-organisme implicate în învăţământ (primărie, institute, Biserică etc.). Educaţia unui copil în şcoală este un proces condus, în interacţiunea unui vast sistem de factori. El este condus şi sub orientarea unei perspective sau finalităţi curriculare, unde miza socială e o dimensiune aparte.
Managementul clasei de elevi este o problemă crucială pe care o întâmpină orice profesor, începînd cu nivelul preşcolar şi terminînd cu studiile postdoctorale.
Colega noastră îşi aminteşte, probabil, că la examenul de Titularizare a avut în bibliografia obligatorie câteva cărţi pe tema "managementul clasei de elevi". Elementar! Absolut obligatoriu!

2. Aici nu discutăm ce vor să facă elevii cu banii, aceasta nefiind treaba noastră. Subiectul discuţiei este ce ar putea să facă profesorul, în speţă colega care a cerut ajutor, pentru a depăşi unele probleme, tipice, în munca didactică. E treaba elevilor ce fac cu banii şi cu viaţa lor. E treaba noastră, ca dascăli, ce facem cu elevii! Trebuie să fim pregătiţi pentru a ne juca rolul de profesor şi a avea cu adevărat statutul faţă de care solicităm respect. Şi bani. Aşadar, dacă în timpul discuţiei despre competenţele profesorului tu aduci argumentul că elevii au nu ştiu ce mai bun de făcut, eu îţi reamintesc că eşti liberă să te înscrii la alt club, anume la cel de bârfire şi denigrare a elevilor. Aici voim să vedem cum îşi poate perfecţiona activitatea un dascăl, pentru a-i ajuta pe elevi să îndrăgească activitatea şcolară şi să nu îşi mai autosaboteze pregătirea pentru viaţă. Ne poţi lăsa să continuăm discuţia? Te rog frumos...

3. Nu e treaba noastră să denigrăm directoratul şcolii. Nici măcar nu avem date sigure că directoarea ar face un deserviciu elevilor şi profesorului de chimie. Pentru colega de forum, reamintesc că directoratul nu e poliţie politică persecutorie, ci este resursă şi centru al conducerii. Sarcina mea ca profesor e să ţin mereu legătura cu directoratul, pentru a fi în comuniune de interese şi în convergenţă de sens cu cei care m-au angajat, care mă evaluează şi mă plătesc, care mă ajută când am probleme şi împreună cu care îmi petrec viaţa profesională. Directorul nu este sperietoare, ci sprijin şi lider. Aşadar, avem mereu ca prioritate comunicarea cu directoratul şi nu sabotarea relaţiei ierarhice.

4. Confunzi instituţia de învăţământ cu puşcăria.

5. Las-o mai moale cu "specimenele"... Mai mult nu-ţi spun, am încredere că înţelegi singură.

6. Despre învăţare încercăm să vorbim. Dar nu ne laşi. Ai şi dus discuţia, hodoronc-tronc, la dracu... Vrei să iei o pauză cât să încropim un dialog în problema semnalată pe topic? E vorba despre un profesor care are nevoie de ajutor. Probabil e tânăr, nu are încă suficientă experienţă şi nu ştie ce să facă, dă semne de supărare/tulburare şi, deja, de neputinţă în rezolvarea problemei. I-ar fi de folos un schimb de opinii pe tema semnalată, eventual un ajutor concret, la obiect. Poţi să înţelegi asta, creştine?