Citat:
În prealabil postat de Mosh-Neagu
Aici nu Č™tiu ce să spun, frate Zaharia. Într-un fel ai dreptate, în alt fel, nu. Tot cu tristeČ›e observăm în jurul nostru că deČ™i avem acelaČ™i duhovnic, avem trăiri diferite. Ba mai mult, unii nici nu se mulČ›umesc să aibă duhovnic un preot mirean, ci îČ™i aleg unul "mai cu har" după unele opinii demne de luat în seamă, Č™i acolo merg regulat să se spovedească. Dacă o fac asa cum trebuie nu Č™tim noi. Si nici ce înČ›eleg ei din glasul plin de blândeČ›e al bătrânului monah, dar rezultatul este total diferit de la un credincios la altul. Oare nu se roagă duhovnicul la fel pentru toČ›i?
Am văzut deasemenea Č™i preoČ›i oarecum controversaČ›i, având anumite metehne... Si în timp ce unii ii judecă Č™i ii evită, alČ›ii spun cu mâna pe inima că au simČ›it mare ajutor prin rugăciunile lor. Eu cred că Č›ine de ce-i inima fiecăruia, pentru a ajunge să se bucure de tot ce-i oferă Dumnezeu. Dacă avem (încă) un anumit duhovnic, probabil ne este îndeajuns pentru strădania, osteneala Č™i smerenia noastră. Dar de cele mai multe ori nici măcar nu merităm duhovnicul pe care îl avem, întrucât nu-l "vedem" cu inima, ca pe un real slujitor al lui Dumnezeu, ci ca pe un seamăn al nostru cu care eventual ne putem întâlni la plajă sau la fitness.
|
Si daca de multe ori pe duhovnic nu il vedem cu inima(fara ghilimele deloc!), atunci cind este doar in postura de preot slujitor si trebuie sa se impartaseasca fara post, fata de mireni care trebuie sa tina post, cum il mai vedem ?
Ca pe cumatrul nostru sau ca pe cumatrul de cuscru vitreg ?
De la emulatia simandicoasa si ochii dati peste cap si pina la pacatul invederat nu este decit o palma de timp si gind !