Citat:
În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus
Dar am răspuns deja la această nelămurire. Dumnezeu nu a condamnat faptul că Iosua s-a închinat până la pământ înaintea Lui (subliniez încă o dată: nu chivotului s-a închinat), nici astăzi nu condamnă o asemenea postură în închinare dacă cineva vrea s-o aibă. Dar totui... să zici că te închini lui Dumnezeu când în realitate te închini înaintea picturii sfântului Constantin (am luat exemplul acesta la întâmplare), sărui poza sf. C-tin, în ziua dedicată special Sfântului Constantin [i Elena] preotul tămâiază icoana sfântului Constantin i te adresezi direct sfântului Constantin (de fapt icoanei lui) rugându-l să se roage pentru tine; asta ce mai e?! În nici un caz închinare adusă lui Dumnezeu!
Acum sper că am răspuns.
|
S-a închinat lui Dumnezeu, care era în chivot, nu chivotului în sine, ca material al aurului. Precum spune și Biblia, că a căzut înaintea Chivotului, dar ție nu ția plăcut traducerea, cum nici la Luther sau Cornilescu nu i-a plăcut.
Dar dacă mergi la originalele grecești, la Septuaginta ai să vezi că scrie că se închina Chivotului. Iat tâlcuirea versetului, la Sfinții Părinți, este că se închina lui Dumnezeu din Chivot.
Sfântul Constantin cel Mare, este viu, în Hristos ! Și Hristos în Sfântul Lui. Cum să nu te închini lui Hristos, cum să nu te închini Sfinților Lui? E anti-biblic. Ți-am dat atâtea exemple, nu mă doare mâna să le reamintesc, să le rescriu.
Da, tămâiază Icoana Sfântului Constantin, pentru că acea tămâie, sunt rugăciunile Sfântului Constantin, precum am văzut la Apocalipsă, că tămâia, sunt rugăciunile Sfinților. Îți mai arăt odată? Prin tămâie, spui că acelea sunt rugăciunile sfinților care îi tămâiezi. Iar dacă tămâiezi pe Hristos, acea tămâie, sunt binecuvântările trimise de Dumnezeu, pentru rugăciunile sfinților, desigur.
În orice caz, este închinare adusă lui Dumnezeu. Conform Bibliei, dovedit.