Citat:
În prealabil postat de Lucian008
Si totusi apocatastaza este erezie.
|
Dorinta ca toata lumea sa fie fericita si apocatastaza sunt doua aspecte diferite.
Prima este o aspiratie, a doua un crez.
============
Erezia este o falsitate/eroare mai speciala - pentru ca aceasta totusi exprima, se bazeaza pe o anume evidenta/adevar relativ dar rateaza adevarul esential, functional.
Erezia este o eroare, pentru ca odata validata si asimilata, aceasta nu va produce efectele asteptate, este, in fapt, o perspectiva disfunctionala.
In cazul dogmelor (afirmatii nedemonstrabile)- cand curentele spirituale au defazaje de viziuni - acestea, bineinteles, se pot acuza reciproc de "erezii".
===============
Sa vedem cum apocatastaza poate dis-functiona ca o erezie.
Crezul ca toti se vor mantui automat submineaza involuntar efortul personal. Este pur si simplu o chestiune psihologica - de mesaj incapsulat - care sugereaza ca "oricum" mantuirea va fi daruita de Dumnezeu tuturora.
Daca mantuirea nu este data de Dumnezeu tuturora acum - de ce ar fi data tuturora dupa apocalipsa?
Daca Dumnezeu poate suporta destul de bine atrocitatile de zi cu zi (co-exista cu ele), nu exista un motiv solid pentru care sa credem ca nu va putea suporta si atrocitatile viitorului.
Iubirea si Puterea Lui Dumnezeu este infinita, dar fara cooperarea noastra este neputincioasa in ceea ce priveste propria mantuire.
Fara efort voluntar vedem bine ca nu putem duce la gura nici macar o lingura. Cum dar sa sorbim mantuirea?
De asemenea, o mantuire automata, programabila - ar exclude necesitatea dobandirii Harului, ar neutraliza functia esentiala a Milei in economia mantuirii.
Cel ce gusta dulceata Milei, cunoaste ca este un ingredient esential catre eliberare, catre unire cu Dumnezeu. Nu ramane in zona sterila a conceptelor si rationamentelor.
=========
Sa revenim - a dori ca toata lumea sa fie mantuita, sa fie fericita, nu este apocatastaza.
Aceasta dorinta este insasi scara spre Rai, este insasi lucrarea Duhului in noi.
Pentru ca Duhul are, de fapt, aceasta dorinta fierbinte, aceasta chemare plina de dragoste, aceasta imbratisare iubitoare a omenirii si fapturilor.
========
Nici budismul nu valideaza apocatastaza - considerand ca iluminarea are neaparat nevoie de aducerea la coincidenta a celor doi factori: karuna (Mila) si sila (nevointa). Altfel, samsara (iadul) este fara de sfarsit.