Citat:
Integrarea plurimodală o fi, da, un mecanism cheie al vieții noastre sufletești (ca oameni "psihici", "sufletești"). Poftim, sinteza nu e altceva decât o operație/acțiune de integrare.
Însă aceste lucruri se referă, repet, la viața biologică și psihologică a omului căzut. Nu putem extinde mecanismul peste limitele sale. Dacă facem asta, picăm în reducționism și desființăm nivelurile ori palierele de ființare ale omului. Fiecare nivel are legi specifice. Nivelul duhovnicesc are legile lui și nu poate fi înțeles prin apelul la legile altor niveluri, ci operînd cu "instrumentarul" dinlăuntrul lui.
Pe de altă parte, pentru a întrezări diferența ireductibilă dintre neuroștiințe și cunoașterea duhovnicească, îți sugerez să acorzi ceva vreme pentru studiul unei cărți în care, sunt sigur, vei găsi cea mai înaltă psihologie posibilă. (Și vei fi, cred, foarte mulțumit și mângâiat, după cum te cunosc...:))
E vorba despre Filocalia - Isaac Sirul.
Acolo te vei îmbogăți cu mult mai mult și mai veridic decât cu orice lectură din orice tratat de neuroștiințe. Vei depăși înțelegerea "de dincoace" întrezărind subțirimea și bogăția inexprimabilă a unei înțelegeri "de dincolo" de condiția psihologiei naturale a omului căzut.
|
Afirmatia potrivit careia intre neurostiinta si cunosterea duhovniceasca este o "diferenta ireductibila" pare o particularizare a unei ireductibilitati mai generale: cea dintre stiinta si Dumnezeu.
Pot sa inteleg ca insertia unor neologisme tehnice in vocabularul duhovnicesc poate sa afecteze oarecum "duhul invataturii" - in sensul unei alterari a
pragmatismului lingvistic - dar, ca observatia stiintifica este incompatibila cu cunosterea duhovniceasca mi se pare o exagerare.
Bineinteles ca instrumentarul duhovnicesc foloseste o anumita terminologie, o pedagogie specifica - anumite linii de rationament congruente cu viziunea crestina asupra realitatii.
In contextul unor descoperiri in domeniul neurostiintei, probabil ca aceste invataturi vor trebui reasezate intr-o matca mai generala, articulata stiintific, care se va impune de la sine pe baza unor validitati/ evidente incontestabile.
Nu va insemna o "distrugere" a traditiei ci, clarificarea acesteia si reasezare pe un cadru rational mai profund.
Ca soarele nu se invarteste in jurul Pamantului a fost o descoperire generata de observatie si rationament.