Citat:
În prealabil postat de Wryetui
Inteleg dar, pentru a ma gandi doar la Dumnezeu, ce trebuie sa fac? Adica, pentru a ma gandi la Dumnezeu trebuie sa mi-l imaginez cumva, nu pot sa ma gandesc la cuvantul "Dumnezeu" in minte. Cum mai adica ma gandesc la Dumneze?
|
O "gândire prin participare" ar fi recomandată...:)
Pe Dumnezeu Îl cunoaștem cu inima. Iar pentru aceasta deprindem meșteșugul coborârii minții în inimă și cugetăm acolo. (Sau, mai folositor, ne lăsăm cugetați...:)
*
Lucian zice bine, cred: sunt treburi duhovnicești. Mai mult, aș sublinia eu, însăși totalitatea vieții de credință constituie gândirea/cugetarea lui Dumnezeu. Una e să stau tolănit în fotoliu, să butonez telecomanda și să mai arunc un gând despre Dumnezeu...
alta e să duc o viață de credință (slujbe, Sfintele Taine, rugăciune, post, faptele milei creștine etc.) care, ea însăși, îmi este organ de cugetare și simțire a Dumnezeirii... Viața de credință e "ochiul" sau "fereastra" prin care văd pe Domnul și El pe mine...:) Totul e ca partea dinspre mine a "organului vizual" să fie curată. Asta se face prin lepădarea grijilor lumești, mai întâi, prin lepădare de "sine". Adică prin renunțarea la...nimic. Pentru a căpăta ...Totul! Bună afacere, nu-i așa?
*
Dumnezeu nu are/ nu este natură obiectuală. "Eu sunt Cel ce sunt". Ființa sunt Eu.
Nu e nevoie, așadar, să Îl vezi ori să Îl reprezinți în imagine, atunci când te rogi. Nici când te rogi în fața icoanei nu e vorba despre un obiect-stimul. În icoană e o persoană, iar persoana nu e un obiect, ci mai degrabă un proces viu de devenire întru Ființă. Proces în care poți fi prins (har Domnului!), atunci când participi cu inima, iubind (nematernialnic, neposesiv în deșert; ci jertfelnic)...
*
Rugăciunea te va învăța singură. Rugăciunea e o activitate sau lucrare învățătorească.
Începe să te rogi și stăruiește. Dăruiește-te, întreg, rugăciunii! Iubire mai frumoasă nu este.
Înțelegerea, lumina, toate vin rugîndu-te, cu harul Domnului.
Și repet ce a spus deja Lucian: începe rugăciunea cu binecuvântarea și cu suportul (consultare, spovedanie, sfat) duhovnicului. Cu mare grijă la atmosfera din jurul rugăciunii, la activitățile tale, la relații etc.
Eu cam atât am avut de zis pe acest subiect mult prea gingaș pentru mine,
Toate cele bune,
Doamne ajută!