poi, daca as afla ca tocmai sufar de o boala incurabila si ca mi-s numarate lunile sau anii pe degetele de la o mana, ar fi tragedie, cred ca mi-ar pieri zambetul, poate ca m-ash apuca sa fac tot ce n-am apucat sa fac intr-o viatza de om, sa mananc zeci de pitze, kebabe, sa privesc natura, mi-ash vizita locurile natale, poate ca m-ash ruga sa n-ajung in iad, ash trimite scrisori triste la toti cunoscutzii mei, ori, ori ash plange si n-ash mai iesi din casa decat in sicriu... cinestie ce mi-ar da prin cap ori suflet, dar problema este atat de trista si cumplita, dar vezi ca ai mereu impresia ca tzie nu tzi se poate intampla niciodata...
Exact ca si cum tocmai ai aflat ca ai sida...
E groaznic daca mi se intampla mie si parca nu simt nimic daca stiu ca li s-a intamplat altora, e cumplita aceasta nepasre, ori imi pasa doar ca-s fariseu ori ca da bine...
Cemai, cred ca mai bine nu deschideai subiectul ca mi se face greatza de lipsa mea de compasiune... totul se transforma in stiri... si am impresia ca am inghitzit un turn de fildesh incat nimic nu ma atinge... si uite imi inchipui ce greu cred ca le este crocodililor, ori ursilor, ori vulturilor ca trebuie sa fie masini insensibile de ucis... le compatimesc nevoia de a manca exact cum imi compatimesc mie lipsa de nevoie, ca ceva mi s-a impietrit, de a simtzi nu cu simtzurile ci cu altceva mai profund, mai adevarat...
Desi cred ca m-ash osandi sa nu mai fac nimic mustrandu-ma ca daca in o viatza de om n-am facut mare lucru, ce vreau sa mai dreg busuiocul in ultimele zile si m-ash ruga neincetat sa scap... de necaz, poate ca promitzand marea cu sarea, ori luna de pe cer... ca voi face si voi drege... sau poate m-ash stinge tacut ca o lumanare lenesha care nu a cunoscut sensul vietzii si nu are pentru ce sa mai traiasca... cine poate sti?! ???:(
|