Probabil ca eu trebuie sa imi asum rolul de a va intoarce cu fata spre concretetea vietii si de a va scoate din cand in cand din inaltele ceruri metafizice in care va miscati. Nu e nici o gluma Ioan si Delia, va apreciez foarte mult si invat multe de la voi.
Am ridicat problema vocatiei iar Ioan mi-a sugerat sa incep eu.
Pai uitati la ce m-am gandit. Sa pornim de la un citat din Scriptura :
"L-a creat pe om dupa chipul Sau, barbat si femeie i-a creat." (Facerea 1.27)
Inca de la inceput, fiinta umana ni se reveleaza in aceste doua "forme" ale conditiei sexuate - barbat si femeie, care NU se limiteaza la sexualitate. Ca o paranteza, atunci cand se spune ca in rai diferenta sexuala va fi abolita, se refera doar la sexualitate, NU insa si la celelalte aspecte profunde ale faptului de a fi barbat sau femeie, aspecte care tin de o dimensiune de neinlocuit a eu-lui, a persoanei umane. Contrar mitului androginului a lui Platon, Scriptura ne spune clar ca a fi barbat sau femeie in cazul omului tine de gandul etern al lui Dumnezeu, ca exista ceva ireductibil in aceasta diferenta sexuala, care, repet, NU se limiteaza la sexualitate. Cu alte cuvinte, NU vorbim de un simplu accident, ci de ceva constitutiv fiintei umane, fara de care omul NU ar mai fi ceea ce este. De aceea omul este chemat sa se realizeze si in aceasta dimensiune, despre care putem discuta ce presupune. Dar ar fi un posibil punct de plecare.
|