Am uitat, Doamne, să Îți mulțumesc pentru toate câte am, dar nu am uitat să mă plâng de lucrurile care-mi lipsesc. Am uitat cât de mult bine mi s-a făcut, dar nu am uitat de răul ce l-am primit. Am uitat de câte ori am fost ajutat, însă n-am uitat de câte ori am fost refuzat. Am uitat de câte ori mi s-a spus adevărul, dar nu am uitat de câte ori am fost mințit. Am uitat de câte ori oamenii au fost cinstiți cu mine, dar n-am uitat de câte ori m-au înșelat. Am uitat de câte ori ceilalți au fost prezenți când am avut nevoie de ei, dar n-am uitat dățile în care ei au lipsit. Am uitat de câte ori am fost făcut să zâmbesc, dar n-am uitat de câte ori am fost făcut să plâng. Am uitat toată dragostea ce mi s-a oferit, dar n-am uitat de ura ce am primit-o. Am uitat toate clipele frumoase, dar nu le-am uitat pe cele triste. Am uitat de câte ori am fost mângâiat, dar n-am uitat de câte ori am fost lovit. Am uitat toate gesturile frumoase și faptele bune pe care le-au făcut ceilalți pentru mine, dar în schimb țin minte orice greșeală și orice rău, cât de mic
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|