Citat:
În prealabil postat de iustin10
E bine ca nelamuririle noastre sunt pe termini abstracti : existenta si fiinta,unde poate intentionam sa zic acelasi lucru ,caci ma refeream la existenta in sine ,ceva in genul 'Eu sunt cel ce sunt' ,nu la existenta particulara.
Dar intelesul sa fie cel bun , Fiul lui Dumnezeu e necreat, sustine intreaga existenta ,
iar Iisus Hristos,desi nascut, desi cu corp fizic ,apartinand existentei , care se naste si moare ,este insusi Fiul lui Dumnezeu coborat de la atemporal la temporal ,de la fiinta la existenta .
Iar prin coborarea lui se face si transferul invers ,corpul nostrum supus putreziciunii va deveni nemuritor ,si omul,fiinta limitata ,va deveni fiu al lui Dumnezeu
|
Bineînțeles că înțelesesem ce ai vrut să transmiți...:) Apoi, știind că poți purta o observație critică (și că poți profita de ea pentru a o răsturna într-un sens folositor), m-am folosit de prilej ca să evidențiez o distincție importantă pe care adeseori nu o facem - distincția între Ființă și existență.
M-a obosit peste măsură, de-a lungul anilor, cearta dintre oameni pe tema "Dumnezeu există sau nu există?". În cadrul căreia erau considerați credincioși cei care afirmau că Dumnezeu există și necredincioși cei care afirmau contrariul. Ironia face ca lucrurile să stea taman invers...:)