Totusi, poate e bine sa lasam un pic de intelegere pentru ambele parti.Adica sa cantarim mai cu grija astfel de situatii.In general, pentru un om nascut si crescut intr-o familie cat de cat normala, e greu intr-adevar sa cunoastem anumite situatii.Mai concret: sunt familii si neamuri in care se petrec abuzuri extrem de grave(de la psihice, pana la fizice).Cum am putea cere victimelor acestora sa ierte atat de usor si mai ales sa isi asume intreaga vina?Nu sunt pentru neiertare, din contra, insa am invatat sa nu mai judec atat de usor pe cei din jurul meu si mai ales ca viata nu e doar alb si negru.Pana la iertarea autentica, e drum lung si multa munca , si poate si ajutor, sprijin si intelegere a traumelor celor "schiloditi", in nici un caz stigmatizarea lor suplimentara.Oricum, sper ca nu e cazul de fata, dar pot sa inteleg ca sunt cazuri in care iertarea vine greu.