Si mai cred ca in proportie foarte mare tinerii si adolescentii se sinucid din cauza parintilor ( si poate si adultii tot datorita unor modele invatate in copilarie); poate o mica parte o fac din cauza agresiunilor la care sunt supusi de catre alti tineri de seama lor sau de catre profesori...
Nu ca parintii le-ar vrea raul copiilor, Doamne feresre, dar...probabil nu-si dau intotdeauna seama cat rau le fac, zicand ei ca poate le fac bine....
Citisem deunazi ca conform unui sondaj, copiii ar vrea de la parintii lor sa nu mai ie asa stresati si sa fie mai fericiti...din pcate insa parintii nu vor asta intotdeauna ...ba chiar par ca ar vrea sa fie si copiii un pic mai stresati, mai responsabili, mai constienti de grijile si necazurile parintilor, sa le impartaseasca si ei, si sa nu mai ie atat de fericiti, ncrezatori si sa vada viata asa in roz cand ea defapt nu e asa...bine, nu trebuie sa creasca mari si iresponsabili, dar poate totusi nu ar trebui sa-i mpovaram prea de timpuriu cu probleme care ii depasesc, sa ii fortam sa se maturizeze ( incomplet) atunci cand poate nu sunt pregatiti. Se pare ca uneori si fericirea se invata, nu e suta la suta o stare naturala, la fel ca si teama, angoasa si celelalte stari negative...
Bine, am putea crede ca daca un om invata de mic sa fie doar trist si ngrijorat, acestea i se parea naturale si nu-si va dori altcva, nu-i va lipsi starea de bine, dar...se pare ca nu e chiar asa....nu va sti sa o obtina si sa o experimenteze, nu o va gasi in nimic ( ahedonie) dar ea tot ii va lipsi...e un paradox, se pare....sa iti doresti sa te bucuri, dar sa nu gasesti motive suficiente...
Si un alt motiv ar fi teama, amenintarile...de ce s-ar sinucide un copil sau tanar care ia o nota proasta sau nu trce un test important, daca nu ar fi teama de ce vor zice ai lui, ca-i va dezamagi, ca va pierde dragostea ai protectia si aprecierea lor ??? I-ar mai putea fi frica si ca se va face de ras in fata colegilor, ca-l vor ridiculiza, sau ca profesorii vor fi dezamagiti si-l vor mustra; dar asta probabil tot acasa o invata, ca imaginea de sine e foarte importanta, si daca ti-o patezi sau strici este fatal si irecuperabil....
Si apoi, indiferent daca ai sau nu modele cu care sa compari, cred ca nici unui copil nu-i plac violentele, tensiunile si certurile, scandalurile dintre parinti...unora le displac atat de profund, ncat ar vrea sa plece sau sa moara, pecand altora poate le e indiferent sau chiar ajunge sa li se pare firesc, nsa ma indoiesc ca aceia vor deveni vreodata oameni normali....
|