Teologii ce sustin impartasirea fara spovedanie si impartasirea deasa invoca sfintii care au scris despre asta in sec. XVIII, in special Sf. Nicodim.
Am citit povestea cu parintii colivari. Totul a pornit de la dorinta unui schit de a citi pomelnice pentru morti si duminica (pentru ca erau foarte multe). Un parinte si alti cativa i-au acuzat, spunand ca doar sambata se pot citi. Desi nu era nimic reglementat, au fost acuzati de erezie cei ce citeau si duminica. Pana la urma Patriarhia ecumenica a spus ca nu e un motiv de cearta si sa faca fiecare cum considera, nu exista reglemementari. S-a spus ca in cadrul Proscomidiei se face acest lucru pentru morti. Pana la urma parintii colivari (la inceput nu era sf. Nicodim) aveau oarecum dreptate, parastasele se tin sambata, dar exagereau, nu este interzis sa se tina si in alte zile, adica duminica. Stim cu totii ca se face acest lucru si duminica, iar in Grecia in acea perioada se faceau si duminica, la fel ca la noi.
Tot parintii colivari sustineau impartasirea deasa. Spuneau ca impartasirea mai rara ar fi o influenta de la catolici. E interesant ca in acea perioada si catolcii faceau ca noi, nu cum impartasesc acum. Am citit ca parintele profesor care acuzase prima data a stat o perioada si la Brasov (este o biserica numita a grecilor) si i-a suparat pe ortodocsii brasoveni pentru ca se impartasea de mai multe ori pe saptamana.
Si in aceasta privinta exagerau, pentru ca ei considerau ca numai impartasirea deasa e buna, cine nu se impartaseste o des (probabil la fiecare Liturghie, adica o data pe saptamana) e in eroare.
De fapt traditia adevarata este cea pastrata si al noi, de 40 de zile, cealalta fiind ceva nou (motivul fiind ca asa era in primele secole). Dar in zilele noastre se sustine si impartasirea fara spovedanie (si post), vedem mai jos ce spunea chiar Sf. Nicodim, des invocat.
|