Citat:
În prealabil postat de antoniap
Deznadejdea este de la cel rau. Trebuie sa te intaresti duhovniceste iertand ...
|
Iertarea este inceputul bucuriei.
Ni se "porunceste" sa iertam, nu in logica executarii unui ordin ( conformarii unei autoritati superioare), ci pentru ca iertarea este medicamentul de care avem nevoie pentru luminare launtrica, alungarea "infectiilor" provocate de diferite forme de ura/resentimente.
Prin iertare purjam acumularile de "microbi" care infesteaza sufletul.
Prin iertare incepem sa intrezarim din nou plenitudinea sensului de a fi, de a fi impreuna cu ceilalti.
Bucuria dinlauntru prinde putere atunci cand incepem sa daruim celorlalti, dar si noua insine (pentru ca si in noi insine locuieste Dumnezeu).
Cel plin de bucurie nu asteapta nimic de la ceilalti. Ii place sa daruiasca din ce in ce mai mult si astfel urca din bucurii in bucurii si mai mari.
Actiunea de a darui are nevoie pe langa intentia altruista si de o inteligenta speciala/empatica - capacitatea de a identifica ce are nevoie cu adevarat cel de langa noi.
Altfel, chiar daca dorim sincer sa daruim, actiunea noastra esueaza finalmente.