[Igor_Paslusnik]

Mulţumesc sincer, frate Ioan.

De ce este greşit să fi zelos ? Sfântul Apostol Petru a fost zelot.
Sfinţii Părinţi, toţi au fost zeloşi.
Nebunii pentru Hristos, sunt zeloşi. Sfinţii Mucenici, Sfinţii Apostoli.

Chiar am scris mai sus: "cei ce au rătăcit prin pustiuri, peşteri, scorburi de copac, crăpăturile pământului", de care se vorbea azi în Apostol, din Epistola către Evrei.

Ei au fost zeloşi. Un creştin adevărat e zelos. E un nebun pentru restul lumii, pentru "societatea minunată".
Sau poate spun prea radical, reformulez: cu cât vrei să fi mai creştin cu putinţă, cu atât vei fi luat şi considerat mai nebun şi tot mai nebun.

Monahii, călugării, sunt "inaptaţii societăţii", sunt ciudaţi, sunt numiţi cu felurite nume şi forme. Nu sunt ei oare zeloşi, în iubirea lor pentru Hristos ?

Chiar Hristos ne-a chemat azi, chiar azi, acum 5 ore, aproape 6, la Sfânta Liturghie, la Evanghelie şi a zis:

"Cel ce iubeşte pe tată, mamă, fraţi, soţ, soţie, surori, fii, fiice, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine". Unde-au fost urechile noastre ?

Şi tot azi, în urmă cu 5 ore, a mai zis Hristos: "Cel ce lasă pe mamă, tată, fraţi, surori fii, fiice, şi vine şi-Mi urmează Mie, înmiit va avea încă din viaţa aceasta şi în Împărăţia Cerurilor şi o va moşteni". Unde-au fost urechile noastre ?

Crezi că degeaba am scris mai sus, aceste câteva versete ce s-au citit azi, frate Ioan ? Nu degeaba. Am simţit ce este în inima ta. Şi iată, ai confirmat.

Să ne dea Dumnezeu zel, în a iubi nemăsurat, a ierta veşnic pe oricine, a înmulţi virtuţiile, a fi pe placul lui Dumnezeu, căci doar aşa poate fi trăită viaţa omenească, fără să ne autodistrugem noi singuri şi unii pe alţii. Doar cu zelul iubirii, zelul gândirii noului testament.

Să fim nu tri-buni, di-buni, ci cât mai buni, urmând pe Hristos !

Amin.