Nu te nelinisti, Andragel.
Nu vrea nimeni sa te tulbure, sunt convins. Cei care au scris mai "dur" au facut-o pentru ca se lupta si ei cu greutatile cum pot, ca noi toti. Vor toti sa iti dea un sfat util.
E greu sa fi singura in clasa care crede, e greu sa fi crestin in general. Nu te nelinisti, stai cuminte. Pentru jertfa ta Dumnezeu iti rasplateste. Incearca sa nu te nelinistesti pentru cuvintele sau atitudinile altora legate de faptul ca tu crezi. Cand unul iti reproseaza ca esti credincioasa tu du-te la biserica, roaga-te si cauta sa spui in rugaciunile tale (care sa fie cat mai simple, cat mai aproape de inima ta) Numele lui Hristos.
Daca spui in gand "Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma" e suficient pentru timpul cat nu poti sa ingenunchezi sau sa te rogi mai elaborat.
Dupa cum zic mai toti, cauta un parinte preot bland, cu care poti sa te sfatuiesti, sa ii ceri sprijinul. Se va bucura mult ca o tanara ca tine se indreapta catre Biserica.
Nu te mai zbuciuma atat. Esti copil, si ce daca? E o virsta frumoasa, esti tanara... Nu e nicio vina in asta! Cauta sa te tii de rugaciune si cauta-ti o biserica unde sa mergi.
Asa e cum zice omulet: pentru tot ajutorul se cuvine sa multumim Domnului. Ca nimic nu se intampla fara voia Lui.
Daca ai primit ajutor, mareste-L pe Domnul.
Nu te intrista si nu te indoi. Cei trei stilpi ai crestinului sunt: credinta, dragostea si speranta. Cauta sa nu pierzi pe niciunul.
Nu sunt preot, iar sfaturile pe care ti le dau ti le dau ca unul care le-a incercat. Pentru mine a fost bine, a binevoit Dumnezeu sa revin in Biserica, sa iau aminte. Nu e usor, caderi sunt mereu, dar zic parintii Bisericii ca ori de cate ori vei cadea, ridica-te si te vei mantui.
Asa ca eu iti zic sa te bucuri ca ai gasit Calea, dar sa te gandesti ca nu asa se sfarseste ci doar asa incepe.
Bucura-te ca esti inca tanara, multi nu sunt credinciosi de la virste asa mici, pazeste-te prin rugaciune si frecventarea bisericii.
Noi aici suntem mai maturi, dar asta nu e neaparat un avantaj. Unii sutem poate deja prea departe de virsta ta ca sa iti mai intelegem trairile.
Eu de exemplu am un pic mai mult de dublu varstei tale, dar imi aduc aminte cum era cand eram ca tine...
Dumnezeu e real, nu e vazut, nu e palpabil, dar este. Nu e doar o speranta.
Ca sa te convingi incepe sa te rogi mai des si mergi la biserica. Vei vedea ca are efect.
Hai ca incep sa ma repet.
Sa iti dea Domnul pace si sa te lumineze.
|