Citat:
În prealabil postat de ioana5760
Legat de impasul economic:
De ani de zile ma tot macina frica de ziua de maine legat de serviciu. De cand a venit criza si cum intram in impas ca nu avem lucrari, cum intru si eu in panica, frica, parca ma si sufoc uneori, am stari de anxietate, mi-e frica ca nu mai am serviciu si ma gansesc cum ma voi descurca fara bani. Apoi incerc sa ma calmez si sa ma incurajez singura sa imi treaca sufocarea si palpitatiile. Alt serviciu nu gasesc... sau ce gasesc e prost platit, in alt domeniu, nu am deloc relatii etc. Acum sa nu credeti ca ce am e bine platit si l-am obtinut prin nu stiu ce relatii, e slab platit dar ce fac imi place si suntem ca in familie la serviciu.
Stiu ca e considerata o lipsa de credinta in purtarea de grija a lui Dumnezeu cu mine si cu familia mea. Sanatate sa avem, asta e important mai intai ca sa putem munci.
Ma innebuneste uneori lipsa de stabilitate si siguranta.
Voi nu traiti asemenea sentimente legat de locul de munca?
Va multumesc.
|
Offf, te inteleg prea bine Ioana. Si eu am uneori asemenea ganduri, mai ales ca doar salariul meu intra in casa cum se zice, salariul sotului ducandu-se integral pe plata unui credit nefericit luat acum multi ani inainte de criza, si inainte de casatoria cu mine.
Si mai avem si un copilas de crescut.
Dar mereu cand imi vin asemenea ganduri ma rog Preasfintei Nascatoare sa ne ocroteasca si sa ne ajute si mereu ma linistesc si gasesc solutia cea buna cand suntem intr-un impas financiar.