[Igor_Paslusnik]

G Mihai şi toţi,

Trebuie să fim conştienţi, că noi nu avem nimic al nostru. Nici noi nu suntem ai noştri, spune Biblia.

Soţiile nu sunt ale noastre. E dar al lui Dumnezeu pentru noi, fiecare cu a lui.
La fel noi nu suntem ai soţiilor. Suntem daruri ale lui Dumnezeu pentru ele.
Copii nu sunt ai noştri. Sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru soţ şi soţie.
Mamele, taţii, nu sunt ai noştri. Nu noi i-am ales. Dumnezeu i-a ales pentru noi. Ei sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru noi. Dacă ne doresc. Unii părinţi, în libertatea lor prost gestionată şi lipsită de Dumnezeu, aleg să-şi lepede copii, la orfelinate, sau să-i ucidă. Asta-i altceva.

Deci, nici trupurile noastre nu sunt ale noastre. Spune Biblia asta, nu eu de capu meu.

Şi-atunci, voi credeţi că dacă vine cineva şi ne omoară, Dumnezeu nu vede şi nu ştie? Dar de ce nu intervine? Din acelaşi motiv, pentru care nu a intervenit, când Adam muşca din fructul oprit. De ce nu a venit să-i de-a peste mână la Adam, când muşca? Sau la Eva? Fiindcă a spus clar: în ziua când veţi mânca din acel fruct, veţi muri. Şi mai departe, i-a lăsat liberi! Liberi! Libertatea să aleagă, suntem coroana creaţiei. Pentru noi a creat Dumnezeu Universul. E absurd? Deloc. Vom vedea la Judecată. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut, spunea Hristos, la Apostoli, din cauza necredinţei lui Toma. Asta-i altceva.

Deci, da Dumnezeu vede şi ştie tot. Dar nu intervine, fiindcă fiecare om alege să urmeze lui Dumnezeu sau nu. El s pus clar: să nu ucizi. În Vechiul. În Noul, spune, să îţi iubeşti vrăjmaşii. Sfântul Ştefan, primul mucenic, arhidiaconul, se ruga pentru cei ce-l ucideau cu pietre. Aşa trebuie să fie creştinii. Aşa voi face şi eu.

Soţie, copil, mamă, nu sunt ai mei. Sunt ai lui Dumnezeu. Cine îi trimite la EL, ucigându-i, e alegerea lui. Şi el, ucigaşul, şi eu, şi toţi mergem la EL, să stăm de vorbă cu EL, despre faptele noastre. Soţia şi toţi ai mei, dacă vor fi uciţi, ştiu că sunt la Dumnezeu. De ce să vreau să ucid un om, fiindcă el încalcă poruncile lui Dumnezeu şi ucide alţi oameni? Nu aici e veşnicia. Nu face decât să ne trimită acasă, în Împărăţia Cerurilor. Primii martiri din primele secole, creştine, făceau la fel. Asta-i calea creştinească.

Cine vrea să o urmeze, va fi viu. Cine nu, va muri în vecii vecilor. Să nu fie.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate.