[cristiboss56]

Dragostea a fost sentimentul prin care, în toiul persecuțiilor, creștinii și-au trăit taina vieții și a morții. Pentru celelalte religii politeiste, încă prezente în secolele al II-lea și al III-lea, era nebunie ceea ce făceau creștinii – renunțau la tot pentru „un Răstignit”. Ajungeau în fața călăilor cu zâmbetul pe buze și cu o lumină ce nu era din lumea aceasta. Au existat cazuri în care creștinii au ospătat și odihnit pe soldații trimiși să-i aresteze, mai apoi predându-se de bunăvoie. Despre o astfel de „nebunie” ne vorbește și sinaxarul zilei de 18 iunie.
În timpul domniei împăratului Vespasian, mai mulți generali au fost trimiși în provinciile orientale, pentru a pedepsi pe cei care cred în Iisus Hristos. Unul dintre aceștia a ajuns în Fenicia – actualul Liban, întrebând de soarta creștinilor. Ajungând în cetatea Tripol, generalul a aflat despre un bărbat vestit pentru înțelepciunea, dar și pentru bogăția sa – creștinul Leontie. De aceea, au fost trimiși mai mulți soldați, ca să îl aducă legat în fața generalului roman pe acest creștin. Pe când erau pe drum spre casa lui Leontie, soldații au fost întâmpinați de însuși sfântul: „Bucuraţi-vă întru Domnul, fraţilor. Pe cine aţi venit să căutaţi aici? Iar ei au răspuns: Împăratul Vespasian a aflat că un oarecare bărbat cinstit, înţelept, desăvârşit în fapte bune şi viteaz în oaste, cu numele Leontie, vieţuieşte în cetatea aceasta. La el suntem trimişi.
Iar fericitul Leontie, auzind acestea, le-a zis: Văd că sunteţi străini şi nu ştiţi cele ce se fac în cetatea aceasta. Deci, veniţi în casa mea şi vă odihniţi puţin, iar eu vă voi arăta pe Leontie, dar să ştiţi că acela este creştin şi crede în Domnul Iisus Hristos. Ostașii au mers cu dânsul în casă. Iar Sfântul Leontie le-a pus masa şi i-a ospătat. Şi mâncând ei din cele puse înainte, au zis: O, bunule bărbat, suntem îndestulaţi de ospăţul tău, ne-am săturat de facerile tale de bine, acum rămâne să ne spui de Leontie pe care-l căutăm. Iar dacă va veni judecătorul, îi vom spune de tine, făcătorul nostru de bine, că ne-ai arătat atâta dragoste, şi el te va cinsti cu multă cinste pentru aceasta şi vei avea împărtăşire cu prietenii împărăteşti. Sfântul a zis către dânşii: Eu sunt Leontie, pe care voi îl căutaţi! Eu sunt ostaşul lui Iisus Hristos! Eu sunt acela pe care v-a trimis să-l prindeţi!”
Arestat fiind și apoi martirizat, Sfântul Leontie ne-a lăsat pildă peste veacuri că dragostea este o trăsătură definitorie a creștinului. Dragostea trece de toate barierele culturale, sociale, economice și, de multe ori, inclusiv de barierele confesionale.