poi cum sa fac pe cat vorbesc vorbe? nu-tzi zisei ca nu sunt instare de nimci decat sa ma smiorcaiesc, dar nu ma caiesc, shi in loc sa faca patimile mele poc, adica sa dau in POCaintza, nu fac decat sa ma lamentez sa iau vrednicie de la voi, de la fraierii de pe forum care ma iau in seama, adic circ, shi istericale shi lacrimi de crocodil cu care emit pareri ca fac trimitere la iad ca sa vedetzi voi cat sunt eu de mishcator in sufletul maeu la una alta, mai ceva ca un maistru ce tzine la baietzii lui sau ca un tatic monah care ishi face griji uriase pentru fiii duhovniceshti. E simulacru, shi oricum nu aia e calea, ci dupa ce ajungem fiii lui Dumnezeu prin Botez shi Pocaintza, sa urmam in a deveni copii Dumnezeului Copil, sa capatam umilintza tainica, dar cine poate sa se umileasca tainic, eu n-am ajuns inca acolo shi de aceea te rog sa ma iertzi pentru aventura asta aberanta de a-mi pune oasnadele shi ocarile in cap shi a ma face de toata nerozia prin a ma plange shi smiorcai ca o proasta fara a avea nici o fapta de vrednicie asha cum te-ai ashtepta. Nici mie nu-mi vine sa cred cand ma cercetez ca toate le fac anapoda in schimb ma cred pentru ele vrednic ashteptand medalii shi mangaieri de la Hristos shi bineintzeles pile pentru rushinea shi palmele pe care i le dau lui Hristos prin duhul razvratirii shi nemultzumirii shi trufiei potrivitnice shi antipotrivitnice cu care ii clatesc pe colegii de forum ca sa faca ei ceea ce trebuia sa fac eu, daca tot vorbeam vorbe, shi sa nu cad in fatzarnicie fatza de Cuvantul lui Dumnezeu cum bine ma invetzi dumneata Veliur ca seaman cu o placa stricata pusa pe plangareala shi laudaroshenie imputzita. Dar din aia vicleana fireshte. Adica ce pare smerenie.
Mie nu imi varsa ochii decat bolovani shi nicovale shi menghine shi shine de cale ferata shi ape tulburi shi grozavii shi aventuri shi multa priveala. Dar imi e clar ca nu respect Legea Ta shi Cuvantul lui Dumnezeu, in inima shi duhul meu cu credintza, frica shi dragoste.....
|