Citat:
În prealabil postat de Yasmina
Deci ce inseamna pana la urma medicament homeopat?in ce consta ?
|
Plecand de la aceasta intrebare, sa vedem care este a treia caracteristica fundamentala si definitorie, care distinge remediul homeopatic de oricare alt remediu.
Principiul fundamental al homeopatiei este "Simila similibus curantur". Adica "cele asemanatoare vindeca cele asemanatoare". In opozitie cu principiul fundamental al alopatiei, care este "Contraria contrariis curantur". In alopatie avem medicamente contra a ceva. Ele incep cu prefixul "anti-". Asadar, alopatia opereaza cu anti-inflamatorii, anti-biotice, anti-neoplazice, anti-epileptice, anti-hipertensive etc, etc.
Un remediu homeopatic este, asadar, acel remediu diluat infinitezimal si dinamizat care, daca ar fi luat in cantitati cantaribile, ar provoca semnele si simptomele bolii respective. Daca totalitatea semnelor si simptomelor respective ar putea fi provocate de un singur agent, atunci am avea un "simillimum", adica o situatie ideala in care acel agent, diluat pana la cantitati infintezimal de mici si dinamizat, ar actiona in mod perfect.
In practica, pentru a sti ce anume provoaca o substanta din care s-ar putea prepara un remediu, se face un studiu specific homeopatiei, numit "proving". El se bazeaza pe voluntari sanatosi (exista numeroase criterii de includere si excludere intr-un si dintr-un astfel de studiu). Ei sunt supusi la doze progresive din substanta respectiva pana se ajunge la o doza toxica. Fiecare noteaza pe un carnet semnul subiectiv sau obiectiv (semnele subiective se numesc "simptome"). In fiecare zi, cercetatorul sau cercetatorii discuta cu voluntarii, clarificand simptomele si semnele descrise. Urmeaza munca de repertorizare si ierarhizare, adica semnele descrise de trec intr-un repertoar in functie de procentul de voluntari la care au aparut.
Sa presupunem, pentru simplificare, ca se lucreaza intr-un proving cu 20 de voluntari si tuturor li se administreaza in prima zi 2 grame din produsul de cercetat. Din cei douazeci, 5 voluntari descriu cate trei semne, 10 voluntari cate doua semne in timp ce 5 voluntari nu descriu niciun semn, fiindca lor nu li s-a intamplat nimic deosebit. In a doua si a treia zi de studiu se repeta procedura cu aceeasi doza. Se noteaza in ce fel se modifica semnele la acei voluntari care au descris semne. Se face intersectia lor, adica se cauta semnele descrise de mai multi voluntari. Se noteaza acele semne absolut particulare, chiar daca au fost descrise de un singur voluntar. In functie de cat de frecvent apare un anumit semn, el este ierarhizat, adica i se atribuie o pondere mai mare sau mai mica in cadrul descrierii remediului. Mai departe, proving-ul ia o turnura sau alta in functie de ce s-a constatat in prima lui parte. De regula, se creste doza (se trece la 4 grame) si se reia procedura cu aceasta doza.
In final, se face descrierea completa a remediului, care se numeste "materia medica". Aceasta este un fel de portret robot al remediului, bazat pe suprapunerea constatarilor, avand asadar trasaturi mai accentuate (semne frecvent aparute) si trasaturi mai putin accentuate (semne mai rar aparute la voluntari).
Dand un google dupa "materia medica online Boericke" veti gasi un cartoi cu astfel de insusiri grupate si va veti da seama imediat despre ce e vorba.
Fac exceptie de la nevoia de a fi "probate" prin proving-uri acele substante (in general otravuri) a caror actiune in doze ponderale ne este cunoscuta de mult timp. De exemplu, stim foarte bine, inca din vremuri cu mult anterioare homeopatiei, ce semne si simptome produce intoxicatia cu matraguna, deci nu exista o nevoie de a face un proving in care sa administram matraguna voluntarior sanatosi.
Pe de alta parte, exista o opinie larg raspandita intre specialisti, potrivit careia proving-urile vechi, care au uneori mai mult de o suta de ani, ar trebui reluate. Fiindca semnele s-au schimbat. Ceea ce era valabil acum 100 de ani nu mai e valabil acum. Lucru pe care l-au observat si specialistii in alopatie: un caz de TBC de acum, un caz de ciuma de acum, un caz de infarct miocardic de acum nu mai are aceleasi semne ca un caz de TBC, ciuma, respectiv infarct miocardic in urma cu 100 de ani sau chiar mai putin.
In baza acestor lucruri prezentate, sa ne intoarcem la exemplul cu Oscillococcinum. Putem, acum, raspunde cu mai mare precizie la intrebarea daca este sau nu un remediu homeopatic ? Stim ca este un medicament inalt diluat si dinamizat si asta este ceea ce Oscillo are in comun cu remediile homeopatice. Pe de alta parte, nu este un remediu probat. Nimeni nu a luat voluntari sanatosi pe care sa-i hraneasca cu ficat de rata si inimi de rata. Daca, totusi, ar fi facut-o, probabil ca s-ar fi notat cateva cazuri de greata la 7 dintre ei si diaree la 4 dintre ei, mai degraba decat curgere nazala, febra si durere de cap.
In concluzie, Oscillo nu corespunde definitiei unui remediu homeopatic, nu exista un "simillimum Oscillococcinum" si, din acest motiv, homeopatii nu il pot prescrie (cel putin nu in urma unui consult homeopatic).