Citat:
În prealabil postat de Mihailc
Ai citit vreodată textul lui Maiorescu, "Beția de cuvinte"?
|
Darwin ne spune că multe soiuri de maimuÈe au aplecare spre băutura ceaiului, a cafelei Èi a spirtuoaselor; âele sunt în stare, zice el, să fumeze Èi tutun cu multă plăcere, precum însumi am văzut. Brehm povesteÈte că locuitorii din Africa de miazănoapte prind pavianii cei sălbatici punându-le la locurile unde se adună vase pline cu bere, de care se îmbată. El a văzut mai multe maimuÈe în această stare Èi ne dă o descriere foarte hazlie despre purtarea lor Èi despre grimasele ciudate ce le făceau. A doua zi erau foarte rău dispuse Èi mahmure, de durere îÈi Èineau capul cu amândouă mâinile Èi înfăÈiÈau o privire din cele mai duioase. Dacă li se oferea bere sau vin, se depărtau cu dezgust, dar le plăcea mult zama de lămâie. O maimuÈă americană, un ateles, după ce se îmbătase o dată cu rachiu, n-a mai vrut să-l mai bea Èi a fost, prin urmare, mai cuminte decât mulÈi oameniâ (Ch. Darwin, DescendenÈa omului Èi selecÈiunea sexuală, I, 1).
Va să zică plăcerea noastră pentru ameÈeala artificială, produsă prin plante Èi preparatele lor, este întemeiată pe o predispoziÈie strămoÈească, comună nouă cu celelalte rudenii de aproape, cu maimuÈele de exemplu, din al căror neam ne coborâm.
Nu ne vom mira dar de lăÈirea cea mare a acelui obicei Èi de feluritele mijloace pentru mulÈumirea lui. Cânepa, macul, viÈa de vie, tutunul etc., etc. sunt producte ale naturii cu care omul îÈi nutreÈte pasiunea lui pentru ameÈeală.
Există însă un fel de beÈie deosebită între toate prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care se arată a fi privilegiul exclusiv al omului, în ciuda celorlalte animale: este beÈia de cuvinte.
Cuvântul, ca Èi alte mijloace de beÈie, e, pănă la un grad oarecare, un stimulent al inteligenÈei. Consumat însă în cantităÈi prea mari Èi mai ales preparat astfel încât să se prea eterizeze Èi să-Èi piardă cu totul cuprinsul intuitiv al realităÈii, el devine un mijloc puternic pentru ameÈirea inteligenÈei. Efectele caracteristice ale oricărei beÈii sunt atunci Èi efectele lui, âla debilité des fonctions intellectuelles et le penchant Ă* la violenceâ, cum ne arată Cabanis în memoriul 8 din Rapports du physique et du moral de lâhomme.
Simptomele patologice ale ameÈelei produse prin întrebuinÈarea nefirească a cuvintelor ni se înfăÈiÈază treptat după intensitatea îmbolnăvirii. Primul simptom este o cantitate nepotrivită a vorbelor în comparare cu spiritul căruia vor să-i servească de îmbrăcăminte.
În curând se arată al doilea simptom în depărtarea oricărui spirit Èi întrebuinÈarea cuvintelor seci; atunci tonul gol al vocalelor Èi consonantelor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cuvintele curg într-o confuzie naivă Èi creierii sunt turburaÈi numai de necontenita vibrare a nervilor acustici. Vine apoi slăbirea manifestă a inteligenÈei: pierderea oricărui Èir logic, contrazicerea gândurilor puse lângăolaltă, violenÈa nemotivată a limbajului.
Ar da poate un caracter prea pedant acestei neînsemnate cercetări literare dacă am voi să aÈezăm exemplele practice pentru teoria mai sus expusă după chiar gradele arătate: ne mărginim a le cita în total, lăsând binevoitorului cititor sarcina de a le clasa în ordine, de va voi. Pentru alegerea exemplelor ne-a fost un singur semn patologic hotă- râtor: întrebuinÈarea cuvintelor pentru plăcerea sonului lor Èi fără nici un respect pentru acea parte a naturii omeneÈti care se numeÈte inteligenÈă.
În BucureÈti a apărut la 1 martie al anului 1873 o gazetă lunară sub numele de Revista contimporană. Litere-Arte-ÈtiinÈe. Se spune că vro 20 sau 30, alÈii zic chiar 40 de redactori-colaboratori însufleÈesc tinereÈea acestei plăpânde fiinÈe. Noi deocamdată ne îndeplinim datoria de a-i mulÈumi pentru îmbelÈugata culegere de exemple ce ne oferă în primele sale numere în folosul Èi spre ilustrarea tratatului de faÈă asupra beÈiei de cuvinte în toate fazele ei, Èi nu ne îndoim că, de va merge mai departe pe aceeaÈi cale, va deveni una din cele mai importante întreprinderi pentru acest scop.
Sunt curios ce ar fi zis idolul narcisiștilor de pretutindeni despre ...beția de luciditate (sic!).
Articolul din care am citat e, desigur, unul de interes istoric și-i tare amuzant pe alocuri. Din păcate, venind de la unul care se ținea tare la ideea că omul se trage din maimuță, articolul nu prezintă decât interes istoric. Și nici ăsta prea consistent, pentru că nebuni iluștri și îngâmfați ridicoli sunt mereu cu miile. Pomenim în treacăt pe unii mai apropiați de zilele noastre: Pleșu, Liiceanu și, vai, Sorin Dumitrescu etc. Toți o apă și-un pământ. Da las că le va trece, cu anii, pe măsură ce oasele lor încă nesmerite se vor muia cu apa, cu pământul și cu toate cele de trebuință în tratarea acestei maladii drăcești de care suferă maisusnumiții...
S-or trezit filosofii utemiști și pupincuriști, criticii de arte și profesorii de mâzgăleală să învețe cum e cu maladiile sufletului! Sefăcură teologi cu toții, în vârtutea unor zile lungi de gură-cască pe lângă patrafirul unora... Ptiu, drace, în lumea asta e posibil chiar orice!
Last edited by Ioan_Cezar; 29.07.2015 at 10:27:16.
|