[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Yasmina

Da,din pacate a fost o neintelegere de valori.

Un conflict de valori, Cristina. O luptă pentru a face o alegere voluntară, nu doar pulsională sau pe bază de afect. Iar conflictul solicită mereu confruntarea între forţele noastre sufleteşti care, odată intrate în ciocnire sau puse în balanţă, ne pot duce pe tărâmuri noi de care mai apoi ne mirăm, ca şi cum nici nu ar fi fost ale noastre.
Probabil vei mai avea şi în viitor astfel de ciocniri subiective iar experienţa de acum ţi-ar putea fi de folos.
Tendinţa ta naturală spre bunătate, pe care o manifeşti în primul rând prin iubirea faţă de tot ce e viu (plante, animale), a ajuns, poate, la un prag nou în care discernământul pare a fi solicitarea principală.
Eu nu am participat la dezbatere, deoarece nu m-am simţit în stare. Sunt un om fără discernământ, un copil incurabil, dau oricui, orice, de-a valma, dacă am. Nu cred că sunt un model de urmat şi, conştient de acest beteşug al meu, m-am abţinut să intervin.
Mă bucur că ai ajuns la un deznodământ şi sper (acuma, deh, iată şi poziţia mea) să îl ajuţi cum poţi şi cât poţi, în primul rând pe fondul rugăciunii (ca nu cumva vreun gând de regret ori de trufie să intre în aerul gestului tău frăţesc) şi să faci ce e de făcut cu bucurie şi cu nădejde că Domnul nu ne lasă şi că îi va ajuta pe toţi cei necăjiţi din jurul acelui tânăr.
Cu toţii suntem vinovaţi pentru toţi.
Avem atâta răutate în noi încât planeta ar putea sări în aer de mii de ori dacă din noroiul fiecăruia s-ar putea fabrica un nou tip de bombă atomică. Cu toate acestea, Dumnezeu ne-a dat şi bunătate, omenie, inimă compătimitoare, deschidere la necazul altuia şi puterea de a interveni. Să alegem aceasta din urmă şi să cultivăm, după puteri, darul primit, înmulţindu-l.
Doamne ajută!