[delia31]

În prealabil postat de catalin2

Pasajul e acesta: Faptele Apostolilor, cap. 10:

44. Încă pe când Petru vorbea aceste cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste toţi cei care ascultau cuvântul.
45. Iar credincioşii tăiaţi împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi pentru că darul Duhului Sfânt s-a revărsat şi peste neamuri.
46. Căci îi auzeau pe ei vorbind în limbi şi slăvind pe Dumnezeu. Atunci a răspuns Petru:
47. Poate, oare, cineva să oprească apa, ca să nu fie botezaţi aceştia care au primit Duhul Sfânt ca şi noi?
48. Şi a poruncit ca aceştia să fie botezaţi în numele lui Iisus Hristos. Atunci l-au rugat pe Petru să rămână la ei câteva zile.

Si eu cand dadeam exemplul Sf. Ioan Botezatorul in pantecele Elisabetei, tot la o astfel de comuniune prin har cu Duhul Sfant ma refeream, comuniune, intrucatva nedeplina, doar ca o imbiere si chemare spre Hristos, fiindca cei din Faptele Apostolilor nu au fost ulterior scutiti de Botez. Primirea acelui har nu li s-a considerat lor ca stergere a pacatului stramosesc.

În prealabil postat de delia31

un exemplu prin care fătul din pantece poate fi in comuniune cu Duhul Sfant prin har e cel al pruncului nenascut Ioan Botezatorul in pantecele Elisabetei, cand aceasta a primit vizita "Embrionului" Sfant din pantecele Mariei? Nu considerati ca odata cu Elisabeta care s-a umplut de Duhul Sfant, si pruncul ce-l purta a fost intr-un fel sau altul, in comuniune prin har cu Duhul Sfant?

Acelasi lucru la care se refera pasajul din Faptele Apostolilor l-am zis si eu aici

În prealabil postat de delia31

Impartasirea pruncului in pantece, indirect prin mama, dupa parerea mea poate fi o comuniune prin har, asemanatoare celei la care au acces si paganii si intregul Cosmos. Asemenea oarecum comuniunii pruncului Ioan Botezatorul in pantecele Elisabetei. Umila mea parere, nu trageti! Foarte binefacatoare pentru prunc, de altfel.

In aceste exemple nu vorbim de Taina Euharistiei care, din cate stiu eu,

În prealabil postat de delia31

se da doar celor incorporati in prealabil in organismul Bisericii prin Botez, or acel prunc din pantece inca nu e integrat "oficial", ca sa zic asa, in Biserica, fiindca inca nu e nascut.

Din ce spui tu, imi pare ca intelegi Impartasania stricto sensu doar ca ingerare mecanica a Trupului si Sangelui lui Hristos, un act ce tine de anatomie si fiziologie, prin excelenta.

Or, partasia euharistica e ceva mult mai mult. Cu muult mai mult! Sigur ca Painea si Vinul Euharistic sunt Trupul si Sangele lui Hristos, dar simpla lor ingerare mecanica fara constientizarea si curatirea prealabila, ne poate fi si spre osanda.
Tine si de receptivitatea celui impartasit de a-L primi pe Hristos, de disponibilitatea de a-L salaslui in adancul cel mai de taina al inimii, ca de-acolo sa iradieze in toata fiinta.
Iar, pentru asta, nu numai ca nu trebuie sa existe ziduri de pacate intre noi si El (de aia trebuie sa ne si spovedim inainte, tocmai pentru a darama zidurile si a-I face loc ), ci mai mult, omul trebuie sa fi trecut in prealabil prapastia ontologica creata de pacatul stramosesc intre Dumnezeu si umanitate.

De o parte a prapastiei e moartea in care ne nastem toti, iar de cealalta e Viata. Asta e prapastia cea mai mare iar singura cale de a o trece e sa ne nastem inca o data. De data asta, pe celalalt mal... Cel al Vietii. Iar asta se intampla la Botez. Caci asta ne face Hristos cand preotul ne afunda in apa Botezului. Ne ia de pe malul lumii cazute in intunecatul thanatos, ne afunda in moartea Lui si ne scoate la lumina pe cealalta parte a prapastiei ontologice. De-abia de atunci incolo, suntem robi ai lui Dumnezeu.


Nu zic ca Duhul nu sufla unde vrea, daca vrea si cand vrea. Nedumerirea era legata de succesiunea evenimentelor in ordine duhovniceasca.

Eu vad asa:
Imbierea pruncului prin har inca din pantece, cand mama se impartaseste, apoi --->nastere biologica in lumea cazuta, ---> nastere din nou prin Botez, din apa si din Duh, ---> altoire ca mladita la Trupul lui Hristos, --->Hranire si crestere in/cu Hristos prin Euharistie

Tu sustii urmatoarea varianta:

Ingerarea prin placenta de catre prunc a Trupului lui Hristos,---> nastere biologica in lumea cazuta ---> nastere din nou prin Botez, din apa si din Duh ---> ...??

Si aici m-am poticnit. Nu inteleg unde vine altoirea ca mladita la Trupul Lui Hristos in modelul tau. Daca zici ca inca din pantece, atunci Botezul si lepadarile de satana nu mai au rost.

Daca zici ca in pasajul din Faptele Apostolilor, cand oamenii aceia desi primisera harul, nu erau mladite altoite inca, atunci trebuie sa vedem in acel har primit de cei nebotezati (inclusive prunc in pantece) doar o chemare spre a fi mladite ale vitei.
De-abia dupa ce se prinde altoiul, poate curge seva vitei si prin mladita nou altoita.
Sau cum e, daca nu-i asa?