[delia31]

În prealabil postat de sophia

Pentru Delia si Mihnea (si altii):
Acum va rog pe voi sa definti care sunt acele zile de intristare si care cele de veselie. Ca sa stim despre ce vorbim.

N-a trecut o luna de la discutia despre postul musulmanilor. Iti amintesti ce ti-a raspuns atunci dl. Mihnea Dragomir?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Neintelegerea dv pleaca de la doua premize gresite.

Prima premiza gresita este aceea ca postul ar fi prilejuit de un eveniment trist. De exemplu, de moartea Mantuitorului. Sau de adormirea Maicii Domnului. Ori de moartea Sfintilor Apostoli Petru si Paul.

Or, nu este asa. Ideea postului este de curatire. De traire (o vreme si in mod partial) inca de pe Pamant asemenea ingerilor din Cer. Astfel, vazut, postul ne pregateste pentru un eveniment exceptional.

Parerea mea e ca tinand post in ziua de 29 august, de Taierea capului Botezatorului, cand intr-adevar e o zi de intristare, asa cum a randuit Biserica, nu sfantului ii facem vreun favor, nici lui Dumnezeu, ca ei n-au ce sa faca cu amaratul noastru de post, ci noua insine ne facem un bine. Postul (mai ales cel negru) e un instrument exceptional de curatire interna (trupeasca) si interioara (sufleteasca). Netinand post, nu altii au ceva de pierdut, ci doar noi insine. Din experienta nerespectarii lui si a randuielilor de capul meu, iti spun.
Suntem liberi sa sfidam Biserica, sa mergem la orice nunta in post, sa facem petreceri cu cei carora oricum nu le pasa de randuiala Bisericii, putem sa incalcam orice porunca bisericeasca, dar nu numai ca nu ne e de folos, ci noi insine singuri ne vatamam sufleteste.

Tot pe topicul acela, aveam asa o premonitie, si tot atunci l-am intrebat pe dl. Mihnea Dragomir

În prealabil postat de delia31

Am o curiozitate. Daca peste o luna, doua, vine iar vorba de post, credeti ca interventiile si convingerile Sophiei vor fi radical diferite in urma explicatiilor pe care i le-ati dat azi?

N-au trecut decat 3 saptamani, poate daca mai asteptam..

În prealabil postat de sophia

E trist sa moara cineva, mai ales in chinuri si pe nedrept (cum au murit Iisus, Sf. Ioan Botezatorul, etc.).

Apropo, azi e o sarbatoare extrem de trista: martiriul sfintilor brancoveni, taierea capetelor domnitorului Constantin Brancoveanu, a fiilor sai, Constantin, Stefan, Radu, Matei si a sfetnicului Ianache.

Cu toate astea, ziua de 16 august nu e zi de post. Si se pot face si nunti (daca nu cade intr-o zi de miercuri sau vineri).
De ce Biserica n-a stabilit sa fie zi de post? Plus ca aproape in fiecare zi e pomenirea vreunui sfant mucenic ucis in chinuri groaznice. Cu toate astea, Biserica n-a randuit sa fie zile de post. Oare de ce?

In schimb de marile praznice, cand oricum nu e post (Pasti, Craciun, Adormirea Maicii Domnului etc.) nu se fac nunti.
De ce crezi? Bine, la biserica ta, ziceai ca ieri s-a facut.

De Inaltarea Sfintei Cruci, in 14 septembrie, Biserica a randuit sa fie post. Cum iti explici motivatia? Ce eveniment trist sarbatorim atunci? Dar de ajunul Bobotezei?

Cumva, cred ca la tine ideea de post se suprapune exclusiv peste un eveniment trist. Ziceai si altadata, ca nu intelegi de ce se tine post inainte de Craciun. Ca doar nu e vorba de nicio tristete.

Or, postul e ceva mult mai subtil: ne ajuta sa fim mai receptivi fata de evenimentul exceptional din preajma lui.
Intr-un fel se vede lumea printr-un geam murdar si intr-alt fel se vede prin unul ceva mai curat. Or, postul tocmai de asta e randuit, sa ne ajute sa ne curatim cat mai bine lentila cu care vedem si intelegem lumea.


Si ca sa-ti raspund totusi la intrebare

În prealabil postat de sophia

Pentru Delia si Mihnea (si altii):
Acum va rog pe voi sa definti care sunt acele zile de intristare si care cele de veselie. Ca sa stim despre ce vorbim.

Cel mai bine, cand ai neclaritati legate de sarbatori sau cand e zi de post si cand nu, cand se fac nunti si cand nu, e sa te uiti intr-un calendar din acela mare bisericesc de perete. Acolo scrie foarte clar randuiala Bisericii. Daca vrem s-o respectam, desigur. Spre tamaduirea noastra.

Pentru cei care vor sa-si faca propriile lor randuieli, separate si in raspar cu cele ale Bisericii, lucrurile se complica.