În limba greacă, makarios înseamnă „fericit”. Ca să ajungi la fericirea aceasta și la a purta numele de Macarie, chiar dacă porți alt nume, trebuie ca, mai întâi, să fii credincios. În limba greacă, acest cuvânt, „credincios”, se traduce prin „teopist” ‒ ești doritor de a împlini poruncile lui Dumnezeu. Împlinind poruncile lui Dumnezeu, ești rob al lui Dumnezeu (în limba greacă se numește teodul). Dacă ești rob al lui Dumnezeu, pe măsura împlinirii poruncilor, ajungi să-L cunoști pe Dumnezeu. Sfântul Isaac Sirul spune ‒ aș vrea să țineți minte cuvântul acesta ‒ că încă n-a cunoscut pe Dumnezeu cel ce nu se minunează de Dumnezeu.
Pe Dumnezeu Îl cunoaștem când ne minunăm de El. Numai cu iubire poți sta în fața lui Dumnezeu. Gândiți-vă, de pildă, că, într-un text din slujbele noastre cu privire Ia Maica Domnului ‒ și Maica Domnului totuși fiind om, nu Dumnezeu ‒ se spune: „Spăimântatu-s-au toate de dumnezeiască mărirea ta, că tu, Fecioară neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate...”. Deci s-au spăimântat toate, s-au uimit toate de dumnezeiasca mărire a ei. Prin urmare, dacă Maica Domnului ne dă prilejul să ne minunăm, un temei cu atât mai puternic e să ne minunăm de Dumnezeu și să ne minunăm de iubirea Lui, arătată către noi.
Arhimandrit Teofil Părăian
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|