Citat:
În prealabil postat de bogdan.mx
Buna.
Citesc Èi nu înÈeleg de ce Dumnezeu a invartosat inima lui Faraon ca să nu asculte de Moise când acesta i-a cerut să lase poporul Lui să-I slujească?
|
Pana mai cugetam la moarte si suferinta, daca imi ingaduiti, as face o analiza mai mundana referitor la invartosarea inimii lui Faraon.
Daca e cineva pe forum care are cunostinte de limba ebraica, il / o rog sa verifice si/sau sa corecteze urmatoarele aspecte.
Conform specialistilor de limba ebraica, verbele acestei limbi se modifica dupa anumite tipare si radacini derivate, numite binyanim, constructii foarte diferite de ale altor limbi.
Exista 7 astfel de constructii de tip binyanim, conform carora unul si acelasi verb poate suferi 7 tipuri de modificari interne, dand sensuri radical diferite, in functie de afixele adaugate radacinii.
Aceste 7 forme se cheama qal, niphal, hiphil, hophal, piel, pual, hithpael.
Unele aspecte, mult mai simplificate, exista si in alte limbi, inclusiv in romana, atunci cand ne referim la categoria gramaticală numita diateza, specifica verbului si care exprima raportul dintre actiune si subiectul gramatical. Sau la tranzitivitatea /intranzitivitatea unui verb (capacitatea de a accepta un complement direct intr-un anumit context).
Astfel, verbul "kabad" ori "kabed", din textul referitor la invartosarea inimii lui Faraon, e o constructie gramaticala de tip "hiphil", ceea ce inseamna ca sufixul adaugat radacinii face ca raportul dintre subiectul gramatical si actiunea verbului sa nu fie echivalentul diatezei active din limba romana.
Una din caracteristicile verbelor ebraice e ca sensul lor depinde de modificarile date de aceste 7 constructii numite "binyanim". Astfel, actiunea/starea definita de un verb poate avea 4 intelesuri:
1.
Cauzal - echivalentul diatezei active, cand subiectul gramatical e cel care face actiunea
2.
Permisiv- desi exprimarea se face dupa aceeasi forma ca si cea cauzala, forma "hiphil" a verbului are sensul de permisiune, "a lasa ceva sa se intample"
3.
De stare - indica starea, situatia
4.
Denominativ - cand forma hiphil se foloseste pentru a crea verbe pornind de la substantive.
In cazul de fata, când se spune că Dumnezeu învârtoșează (in limba romana verb tranzitiv, diateza activa) inima lui Faraon, sensul verbului "kabad" fiind scris in forma "hiphil" trebuie inteles in forma permisiva si nu comisiva a verbului "a invartosa". Si anume: "a lăsa să se invartoseze".
Desi Dumnezeu e subiectul gramatical, la fel ca in forma cauzala, cel care face actiunea verbului este Faraonul insusi. Faraonul e cel care are rolul activ, iar Dumnezeu ii permite, il lasa, ii respecta alegerea.
Ideea sugerata prin sensul permisiv al formei "hiphil" ar fi deci aceea ca Dumnezeu a lasat ca inima lui Faraon sa se invartoseze treptat, nu a intervenit, i-a respectat libertatea, a avut rabdare cu el si l-a lasat sa-si adauge pacat peste pacat pana ce peste sufletul lui s-a facut o crusta groasa de nesimtire. Ca asta e de fapt invartosarea inimii.
Inima lui Faraon s-a impietrit / invartosat ( diateza reflexiva), nu din cauza lui Dumnezeu, ci a propriei rautati care i-a tot cimentat orice simtire binevoitoare fata de evrei.
Cand citim in Exod ca Dumnezeu ii spune lui Moise ca va invartosa inima lui Faraon, trebuie sa intelegem prin aceasta ca il va lasa pe Faraon sa-si invartoseze inima, adica sa mearga pana la capat cu rautatea lui, in ciuda tuturor celor 10 avertismente / plagi trimise gradual.
Un alt exemplu:
De aceeasi categorie gramaticala, forma "hiphil", trebuie sa se tina cont si la intelegerea verbului "a duce in ispita" din rugaciunea Tatal nostru.
Sensul corect sugerat de forma "hiphil" a verbului, nu e cel cauzal, ci cel permisiv, adica "nu ne lasa sa cadem in ispita", fiindca Dumnezeu nu duce pe nimeni in ispita: "Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele și El însuși nu ispitește pe nimeni". (Iacob 1, 13)
Asadar, Dumnezeu nu invartoseaza/ nu impietreste / nu cimenteaza inima omului, nici nu ispiteste spre rau, ci tocmai pentru ca respecta alegerea omului, il lasa pe acesta sa faca ce doreste cu propria inima: fie sa si-o impietreasca, sa si-o faca rigida, nemaleabila, invartosata, indaratnica, fie sa si-o inmoaie, udand-o mereu cu lacrimi de cainta.
Referintele de limba ebraica le-am luat din mai multe surse. Redau mai jos doar cateva:
http://www.womenpriests.org/courses/inter/hardening.asp
http://www.byuhebrew.com/132PowerPoi...-48-Hiphil.ppt
http://www.becomingjewish.org/learni...tem-hebrew.pdf