Citat:
În prealabil postat de florin.oltean75
Delia,
pentru ca demonstratia sa fie completa (nu doar o solutie sugerata) - sa evidentieze grava eroare de traducere a specialistilor lingvistici din generatiilor anterioare:
Care sunt radacinile celor doua verbe "a invartosa" / "a isipiti" ?
Care sunt afixele care le modifica sensul?
-care este afixul (prefix, sufix, infix) in forma diatezei active?
-care este afixul (prefix, sufix, infix) in forma permisiva?
Cum apar ele in textele considerate originale?
In cazul strecurarii unor traduceri eronate, cate pasaje, verbe, din Biblie mai pot fi considerate corecte (in special cele din Geneza)?
|
Problemele exegetice legate de subiectul invartosarii inimii lui Faraon suscita in continuare dezbateri intre cercetatorii textelor Scripturii.
In studiul din linkul de mai jos, al unui cercetator de la Universitatea din Chicago, vei vedea ca acest subiect ridica foarte multe probleme, pe care autorul incearca sa le abordeze pe 3 nivele diferite: lexical, gramatical si contextual, pornind de la observatia ca pe parcursul capitolelor 7 -10 din Exod, forma de baza Qal in care apare verbul in cauza, interfereaza cu formele Hiphil si Piel, ceea ce face ca abordarea acestui subiect al invartosarii sa fie foarte interesanta, intrucat textul ebraic contine 3 radacini diferite si complementare pt. intelegerea termenului in discutie.
Una din radacinile verbului indica taria, puterea, rezistenta, curajul inimii Faraonului, alta indica incapatanarea, iar cea de-a treia, duritatea, insensibilitatea, inflexibilitatea, ceea ce in mentalitatea egipteana era considerat o calitate de lider.
Unii cercetatori ai "inimii de fier" a lui Faraon au facut chiar aluzii la practicile post-mortem ale egiptenilor. Ei credeau ca dupa moarte, zeul Anubis, cel cu cap de sacal, punea inima celui mort pe un taler al balantei iar pe celalalt, statuia zeitei Maat, fiica zeului Ra sau pana ei. Daca inima celui mort inclina balanta, Osiris il primea in lumea de dincolo.
Asadar, in mentalitatea egipteana, a avea inima dura era inteles diferit fata de mentalitatea iudaica, aspect de care trebuie sa se tina cont in decodarea sensurilor folosite in naratiunea ebraica.
Studiul isi propune sa analizeze cele 3 radacini si modul in care conotatiile date de formele Qual, Hiphil si Piel interfereaza, adica mai mult chiar decat m-ai intrebat, si chiar si ce n-ai intrebat.
Lectura placuta!
https://www.ibr-bbr.org/files/bbr/bbr20c02.pdf