Am ajuns la concluzia ca e mai normal genul asta de relatie:soacra care nu o suporta pe nora. Mi se pare ca e gelozie, chiar competitie! Soacra mea nu pierde vreo ocazie sa spuna ca sunt o straina, ca baiatul ei are o singura mama si poate avea mai multe sotii, desi nu-i dau motive. Asa, sa aminteasca.
Mi-am luat-o si cand sotul m-a laudat la ea ca mi-a iesit bun un fel de mancare: continua si azi sa demonstreze ca e mai buna ca mine la bucatarie. Desi eu nu am vrut competitie. Parca am strajer care se asigura ca am grija de casa si de fiul ei! Doar ca eu am servici si ea nu are altceva de facut!
Am lasat-o sa vorbeasca. Am hotarat SA COMUNICAM DOAR PRIN SOTUL MEU, ei discuta altfel. Nu ne spunem nimic in fata, eu si soacra. Am incredere ca el ma apara. E foarte importanta parerea sotului, sustinerea lui, sa nu te lase singura. Si incearca sa stati departe de ea. Sotul meu a inteles ca pe oricine ar fi ales, ar fi trecut prin asa ceva. Si ca multe "plangeri" ale ei nu sunt si parerea lui.
Totusi, nu o vorbesc de rau niciodata, mai ales in fata lui. ASTA E O GRESEALA! Ea ramane mama lui, asa cum e, si ii inteleg pornirile de a-l apara pe el, desi- cam exagerate. Tot ce am avut eu de obiectivat a fost spre apararea mea, atat. Nu incerc sa il despart de ea, i-am spus si lui ca ii inteleg grija ei, dar ca eu l-am ales pe el, nu pe soacra :D, asa ca astept parerea lui despre anumite lucruri.
Oricum, e trist ca se baga peste relatia noastra.
Ce voiam sa zic: un pic de diplomatie nu strica.
|