[Mihnea Dragomir]

O intamplare delicioasa ii are in centrul atentiei pe Papa Ioan Paul al II-lea si pe un preot ajuns cersetor.

Intr-o buna zi, un preot american se afla la Roma. Se ruga intr-una din numeroasele biserici din Cetatea Eterna cand, langa el, se aseaza un cersetor. Privind la chipul lui, preotul american realizeaza ca il cunoaste pe respectivul. Intr-adevar, era vorba de un fost coleg de seminar, care primise hirotonia in aceeasi zi in care el o primise. Mirat de starea zdrentaroasa si urat mirositoare in care ajunsese fostul sau coleg, preotul american afla ca acela isi pierduse "si chemarea, si credinta in Dumnezeu", fusese caterisit si acum se indeletnicea cu cersitul pe strazile si in bisericile din Roma.

Cum preotul american se afla la Roma ca sa mearga in audienta la Papa cu alte treburi, a doua zi, dupa ce ii expune Sanctitatii Sale pricina pentru care venise, ii vorbeste si de ciudata intalnire din ajun si il roaga pe Sfantul Parinte sa se roage pentru acela. "Bine. Daca e cersetor, invita-l maine seara la cina. Am cativa invitati. Pofteste-l si pe el" ii raspunde Ioan Paul al II-lea.

Preotul american alerga ca apucat la biserica unde il intalnise pe cersetor, care era, ca de obicei, in exercitiul functiunii. Mirat de asemenea invitatie la cina, acesta obiecteaza ca nu are haine. Ii face rost de haine si de o baie buna. A doua zi, cei doi preoti, cel in activitate si raspopitul ajuns cersetor se prezinta la cina. Suveranul pontif il roaga pe cersetor sa primeasca spovada lui, fiindca a doua zi are Sf Liturghie si nu se poate impartasi. Uluit de asemenea cerere de a asculta confesiunea Papei, cersetorul ii spune ca nu mai e preot. "Un preot odata, inseamneaza un preot in veac" ii raspunde Papa. "Bine, Sanctitate, dar sunt caterisit. Sunt preot, dar nu pot avea exercitiul preotiei!". "Asculta", ii raspunse Ioan Paul al II-lea, "eu sunt episcopul Romei si cred ca pot sa aranjez asta". Si atunci, cersetorul primeste sa fie confesorul Sfantului Parinte. La sfarsit, rolurile se inverseaza. Cu ochii in lacrimi, cersetorul cere sa fie el insusi spovedit de Papa. In aceeasi zi seara este numit vicar parohial la biserica unde cei doi preoti se intalnisera. Prin decizie a episcopului locului, Ioan Paul al II-lea, primeste, ca vicar parohial, misiunea de a se ocupa cu...pastoratia cersetorilor.

Pesemne ca cersetorii de la acea biserica au fost fericiti de asemnea decizie. In sfarsit, nu numai ca aveau un preot care vorbea pe limba lor, dar era unul dintre ei.