[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

În actul închinării, nu. Niciunul din obiectele enumerate de dvs. (nici măcar Evanghelia)nu îmi pot mijloci actul profund al închinării înaintea Domnului, căci aa cum bine tii, nu există decât un singur Mijlocitor.

"Dracii fug şi îşi pierd din îndrăzneală, şi numai la simpla vedere a Evangheliilor şi a cărţilor duhovniceşti de învăţătură şi de rugăciune şi slujire." - Sfântul Ioan Gură de Aur.

Mulţi oameni se atingeau de haina Mântuitorului, dar numai o singură femeie s-a vindecat, femeia cu scurgere de 12 ani. Îi spune Domnul: credinţa ta te-a mântuit.
Ea timp de 12 ani, cât s-a rugat cu rugăciunile ei personale, nu s-a vindecat, fiindcă era egoism, precum spuneam, şi a mers şi la medici şi tot nu s-a vindecat, ci doar când s-a atins de "poala hainei" Mântuitorului, când a venit în comuniune cu Sfinţii, Biserica-Mireasă şi cu Sfântul Sfinţilor.

La fel şi aici, spune Biblia: "Duhul Sfânt suflă unde voieşte".
Deci cum am dovedit deja, Duhul Sfânt, poate să fie şi să stea în obiecte, sau în pietre, sau în animale, făcându-le să vorbească, sau desigur în oameni.
Clar că poate sta şi în Evanghelia ca obiect, carte tipărită, pe care El Însuşi a revelat-o oamenilor, spre a lor mântuire.

Depinde doar de credinţa ta, de mândria-smerenia ta şi de dragostea ta.

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

Se numeste acompaniament si nu asistare si nu este acompaniament la rugăciune/închinare, ci la cântare. Si nu are nici pe departe legătură cu icoanele care fac obiectul topicului de fată.

Şi unde spune în Biblie, că trebuie acompaniament şi asistare cu fanfare şi formaţii muzicale?
Aşa erau creştinii în primele sute de ani, sau chiar primul mileniu?

Nu, nu erau ca şi neo-protestanţii de azi, ştii cum erau?
Exact în stilul şi forma cântărilor bisericeşti care există azi în Ortodoxie, în stil bizantin, cu muzica psaltică.

Acel stil va fi furat (adoptat) şi de musulmani, în anul 622 când apar ei.
Apărând lângă Imperiul Bizantin, în Răsărit, fiindcă diavolii nu au mai suportat atâta sfinţenie cât era în pustiurile pline de pustnici şi viaţa tot mai fructoasă în Hristos, ce exista în cetăţile de atunci, fiind şi perioada de aur a Patristicii creştine, au atacat cât de furibund au putut ei, şi a rezultat islamismul, care s-a răspândit întotdeauna numai cu forţa şi sabia.

În prealabil postat de centesimusvicesimusoctavus

i ca să lămurim i problema acompaniamentului: noi când ne rugăm nu folosim instrumentele muzicale, ele sunt folosite doar pentru muzică. Acum ai îneles?

Repet, în primul mileniu, creştinii, noi ortodocşii, cântam fără absolut niciun instrument muzical, fiindcă nu aveam bani să cumpărăm, fiindcă era mai smerită cântarea bisericească fără fanfare şi parade şi orchestre şi formaţii, fiindcă eram prigoniţi în primele 3 secole şi ne-am obişnuit fără ele şi fiindcă asta e normalitatea, Dumnezeu mai degrabă ascultă o inimă smerită, decât o inimă cu ifose de pian, vioară, chitară, cu gândire: eu sunt superior faţă de alţi oameni, că ştiu că cânt la un instrument.

E mult de scris, dar asta ar fi în linii mari, frăţior rătăcit Centesimus.