Citat:
În prealabil postat de delia31
Cred ca in fond, dorinta cuiva de a se vindeca de o asemenea stare ca si cea descrisa de Alex, porneste de la credinta. Credinta in ce va fi cu tine insuti dupa despartirea sufletului de trup. Daca cineva aflat in starea aceea, crede in neantul non-simtirii durerii post-mortem, de ce sa-si doreasca vindecarea? Din contra, il atrage irezistibil moartea prin sinucidere.
|
E o abordare prea pompoasa si nerealista.
Lucrurile la baza sunt simple, un om nu-si doreste moartea decat atunci cand nu intrevede alte solutii pentru crizele din viata lui.
Daca tu reusesti sa-i oferi speranta, alternative rezonabile si inspirate, ideea de sinuciderea trece in planul doi.
Chestii cu viata de dupa moarte e un pas prea mare, prea filosofic si care cu certitudine va esua daca va fi pus in discutie ca singura "alternativa".
Oamenii, mai ales in situatia asta, reactioneaza la chestii mult mai concrete, hrana, adapost, siguranta, afectiune, etc.