Acumm vreau să vă spun un lucru: să știți că nici inteligența și nici orice educație nu au nici o valoare dacă nu sunt în slujba dragostei și a iubirii. Chiar dacă sunt necredincioși, nu putem să-i oprim să se căsătorească. Însă nu ajung nicăieri, dacă nu sunt cu Hristos. „Ne iubim și gata!”. Acesta este instinct și nimic altceva. Iubirea aceasta nu are durabilitate.
Căsătoria în sine trebuie să se facă după cum spune proverbul: ori bine, ori deloc! – fiindcă este în slujba unui ideal, nu în slujba plăcerilor numaidecât. Iubirea, dacă nu slujește unor idealuri mai înalte – chiar necăsătorit, dar mai ales căsătorit –, sigur că nu ajungi la nimic pozitiv: nu faci decât să pierzi un timp atât de scump.
Că se iubesc este un fel de a vorbi. Ce rost are să mai vorbim că se iubesc, dacă nu cred în Dumnezeu! Nu există nici un fel de siguranță, de percepere în viitor, de sens, de scop, dacă nu există Dumnezeu. Dacă nu este în Biserică, nu există nimic! Acesta ar putea să fie răspunsul.
Parintele Arsenie Papacioc
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|