Hrisostom Filipescu :
"Lasă-te mângâiat de aripa caldă a îngerului tău. Îngerii nu se pierd, cunosc bine drumul spre casă. Și pe ploaie, și pe vânt, și pe crivăț, ger uscat, omăt. Îngerii rămân cu tine, chiar dacă tu crezi că pleacă. Da, nu te mint! Nu trebuie să înțelegi, ci să simți. Închid ochii și îngerii mă iau în brațe. Nici nu știi câtă iubire încape în ei! Când i-am chemat, au venit. Vor fi cu mine până la sfârșit. Mi-au promis. Și îngerii nu își încalcă niciodată promisiunile. Altfel li s-ar întuneca aripile pufoase, moi și dalbe. Nu e nevoie să știe nimeni cum ai rezistat până azi. Chiar dacă nu s-a întâmplat cum te-ai așteptat și poate va veni iar o zi când din nou ai să cazi, cu piedică sau nu. Iar te ridici. Poți să mergi mai departe. Ai și tu, ca mine, îngerii cu tine. Pierdem ca să primim ceva mai bun în altă parte...
La întrebările importante ale vieții trebuie să îți răspunzi singur… Mașina vieții nu poate să întoarcă în mijlocul autostrăzii. Sensul e unic, linia e dreaptă. Ieșirea e peste câțiva kilometri. Dar sunt și locuri de popas. Odihnește-te ! Bucură-te de peisajul vieții tale ! E minunat !"
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|