[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de AlinB

Chiar si o haina de cult este inlocuibila, deci "logica" lui Emilian prin care cu disperare incearca sa demonstreze ca e haina de cult (pentru ca ar fi chipurile, de neinlocuit) e gaunoasa rau.

Îţi repet. Cu durere adâncă. Fie că crezi sau nu: tu n-ai nicio treabă cu Ortodoxia, pentru puţina ta smerenie, multa nesupunere, neascultare şi mândrie exagerată deseori... Nu te judec, ci osândesc faptele cele cu roadă a întunericului minţii tale, minte care stă la marginea prăpastiei ereziei (Efeseni 5, 11) Pentru tine, Biblia, e acelaşi lucru cu însăşi cuvintele lui Dumnezeu, ca la protestanţi, de parcă o stat Dumnezeu şi o şoptit la ureche autorilor Bibliei, ce să scrie. :) De parcă Dumnezeu ar avea cuvinte şi înţelesuri create, ce se rostesc şi se arată în lumea mărginită, şi Dumnezeu le rosteşte ca şi noi, pentru noi... :)

În fine, trec peste moment, creştinii nu bagă cu tolceru' credinţă în căpşorul nici unui eretic sau nici unui mai slab credincios, ci caută să poarte neputinţele.

Revin.
Dacă acea haină, pe care şi Pavel o numeşte felon, cum şi azi numim Felon, piesa din veşmintele preoţilor lui Hristos, cum aveau şi preoţii templului iudeilor în vechime, deci dacă acea haină, nu ar fi fost veşmânt liturgic cu adevărat, nu ar fi amintit-o Pavel, nu ar fi cerut-o aşa insistent.

Ăsta nu-i argument al meu, e un fapt real, gândit logic, raţional, fără să apelez la credinţă.

Trebuie să fi complet ilogic în gândire, să crezi că dacă Felonul NU era un veşmânt liturgic, Pavel, totuşi să-l fi menţionat spre ai fi adus şi totuşi să-l fi cerut aşa de insistent.
Ei bine, materiale textile avea, putea să-şi facă alt Felon, nu? Putea. Dar de ce nu a vrut să-şi facă alt felon? Fiindcă acel felon, nu-i o haină oarecare, nu-i o pelerină, nu e ceva obişnuit şi uzual, că atunci nu l-ar mai fi cerut lui Timotei, ci acel Felon, e veşmântul liturgic, cu care Pavel slujea Liturghia. Ce Liturghie? Aia scrisă de Sfântul Apostol Iacov, prima liturghie creştină, care ţinea 5 ore şi pe care Sfinţii 3 Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan, au prescurtat-o, făcând-o la 2 ore.

În prealabil postat de AlinB

La fel si cu asa zisele "carti de cult", pe vremea respectiva nu exista nici macar "Noul Testament" ce sa mai zici de "carti de cult" insa chiar si asa, trebuie sa fi fost niste "carti de cult" tare unice (ceea ce le descalifica ca si carti de cult), altfel la fel de bine, puteau sa fie inlocuite.

Si uite asa mr. Emilian cu o avalansa de cuvinte goale incearca sa ne convinga ca a lui "talmacire" e mai valida decat cea a Sfântul Teofilact al Bulgariei prezentata de GMihai.

Frăţior... Dumnezeu te ajută, dar tu de ce respingi mereu ajutorul Lui?

Dacă acele cărţi şi pergamente, de care aminteşte Pavel, când cere Felonul, dacă acelea erau cărţi şi pergamente obişnuite, poate hârtii goale, putea să găsească altele, nu? Sigur că putea. Dar fiindcă acelea nu erau cărţi şi pergamente obişnuite şi uzuale, şi nu erau hârtii goale, ci avea rugăciunile scrise pe ele, avea Sfânta Liturghie scrisă pe ele, Liturghie pe care o practicau deja creştinii începând din Ierusalim, pe când Pavel îi prigonea şi îi ucidea, când era Saul.
Acea Liturghie care am spus că ţinea 5 ore, şi era scrisă de Sfântul Iacov, acelaşi care a lăsat şi o epistolă scrisă în Noul Testament. Pentru acelea erau de folos acele cărţi şi pergamente: pentru Liturghie, pentru slujbe, Utrenie, Vecernie, ierurgii, şi altele. Nu putea sluji Liturghia aia de 5 ore, a lui Iacov, fără felon şi fără să aibă propriu-zis, textele-rugăciune ale Liturghiei.

Iar faptul că nu aveau Noul Testament, nu are nicio legătură cu Liturghia slujită de Pavel şi de toţi de după el, şi nu are legătură nici cu Felonul şi veşmintele bisericeşti, fiindcă Liturghia a fost înaintea Noului Testament, era practicată de creştinii înaintea scrierii Evangheliilor şi Epistolelor. Dar ăsta-i alt subiect.

Vă doresc să scrieţi aici pe forum, mereu cu simplitate, cu dragoste faţă de toţi, cu blândeţe neţărmuită şi cu durere în inimă pentru neputinţele oamenilor. Şi cu măcar o simplă rugăciune, precum un: "Doamne miluieşte", care să o aveţi ca rugăciunea pogorâtă în inimă, să vă rugaţi neîncetat, cum ne învaţă Duhul Sfânt prin Pavel.