Rugaciunea trebuie sa fie precum respiratia, fara de care nu putem trai. Este o rugaciune ce ne sta continuu in noi , in mintea si sufletul nostru, o rugaciune a cuvintelor noastre, de cainta permanenta la pacatele noastre, ce ne tine in trezie intru dragostea si frica de DUMNEZEU. Tot timpul mintea trebui sa vegheze si sa nu intrerupa legatura cu Dumnezeu, chiar si atunci cand gresim si avem caderile inerente firii noastre pacatoase. Rugaciunile citite sunt o alta categorie ,unde se includ cele de dimineata si de seara, impreuna cu Acatistele de suflet ale fiecaruia. Rugaciunea trebuie citita cu mintea si cu sufletul intr o armonie unica in felul ei. Rugaciunea nu e o simpla lectura, ea este dragostea din inima si lacrima din sufletul nostru. Sa ne deprindem in a ne ruga in asa fel, incat atunci cand nu o facem la timp, nelinistea sa ne cuprinda precum nu am fi implinit o promisiune fata de cel mai bun prieten al nostru.Ea trebuie sa devina o parte importanta din existenta noastra, precum raza soarelui ce o asteptam in fiece zi.
|