Citat:
În prealabil postat de Mihailc
Formula "robul/robii tău/tăi" este o amprentă culturală semitică în Tradiția Bisericii și nu-i cazul să avem grețuri protestante când o întâlnim în cultul liturgic sau în rugăciunile private. Nu lezează cu nimic suveranitatea absolută a lui Dumnezeu. Bizanțul a folosit-o la greu, în compozițiile imnografice dedicate Născătoarei de Dumnezeu sau altor sfinți, fără ca nimeni să se alarmeze pentru o presupusă neconformitate dogmatică. Iar bizantinii erau mult mai scupuloși în aceste detalii decât suntem noi astăzi, cu diferența că ei aveau un plus de luciditate și inteligență duhovnicească, și un minus la fițe legaliste cu iz de belfereală religioasă.
Pe scurt: vorbim despre expresia verbală a unei adânci reverențe în fața unei instanțe de ordin superior, folosită inclusiv în adresările către împărat, împărăteasă și înalții demnitari, în unele cazuri chiar și către părinții duhovnicești cu autoritate recunoscută în Biserică.
|
Mai degrabă subscriu la răspunsul lui Ovidiu. Se pare că e vorba despre o traducere defectuoasă care în timp a fost acceptată automat ca fiind corectă.
Ironia nu este necesară, să știi. Dacă vrei să demonstrezi ceva, se poate și fără. Pentru că a fi dreptcredincios nu presupune lipsa de critică confundată eventual cu falsa smerenie. Trebuie să îndrăznim să gîndim și să căutăm răspunsuri, ca să nu fim surprinși cînd un protestant își etalează acea greață pe ecran.