Citat:
În prealabil postat de VHAlexandru
Mda, dar mi se pare ca nu e chiar tot una sa zici ca Dumnezeu il lasa pe un om intr-un cazan cu smoala si diavolii il impung cu furca etc... , si ca Dumnezeu il condamna , cum zic unii , sau sa zici ca omul nu vrea sa stea in prezenta lui Dumnezeu , nu ? In ambele cazuri e cumplit , dar in primul caz mi se pare mai rau pentru ca pare a fi si o suferinta fizica (si aici e alta dilema , caci Sf. Ioan Damaschin zice ca sufletul nu are forma, alti sfinti zic ca arata ca trupul ,etc. ) , si ca Dumnezeu i-ar da dreptul diavolului sa ii chinuie pe condamnati , nu?
|
Eu cred că e vorba de etapa în care se situează omul... cei începători în credință sunt, poate, mai receptivi la asemenea imagini concrete. Dar ele doar ilustrează o realitate - îndepărtarea de Dumnezeu. Rămâne, cred, o taină, această realitate dincolo de moarte. Pentru că nici corpul nostru nu va fi ca acum, dar nici nu vom fi suflete fără trup.
În orice caz, nu Îl văd pe Dumnezeu uitându-se satisfăcut cum diavolii îi împung pe oameni cu furca...