Citat:
În prealabil postat de AlinB
Serios? Cand a zis Budha asa ceva? Sunteti niste furaciosi fara jena, budhismul nici macar nu e o religie deista.
|
Alin, reactia ta este fireasca in conditiile in care, cel mai probabil, nu ai studiat budhismul in ansamblul sau.
Cunostintele tale presupun ca sunt limitate doar la textele care prezinta intr-un mod denaturat aceasta religie, de pe o pozitie partizana, care evident urmareste sa o discrediteze cu etichete negative simpliste, gen "neantizare", "depersonalizare",....
--------
Budhismul a cunoscut cinci faze evolutive, cea de a cincea fiind Vajrayana - expresia maturitatii acestei religii - care, in secolul 8 e.n. a devenit practica budista dominanta in India. Ulterior, a fost exportata in Tibet in secolul 11 e.n. (Marpa Lotsawa).
Vajrayana este o dezvoltare a Theravadei (budismul vechi - bazat pe canonul Pali) - pastrand la baza conceptul de
anatta ( fara-sine / negarea oricaror atribute exprimabile ale sinelui) insa, oferind explicatii suplimentare cu privire la intelesul profund al acestuia.
Din aceasta perspectiva, Vajrayana poate opera cu lejeritate cu un panteon de expresii deiste (toate ca reflexii ale Realitatii Fundamentale) - fara coliziuni si limitari in natura ultima a Persoanei.
Vajrayana a incoporat o viziune apofatica a Persoanei, in toate expresiile sale, prin contributia exceptionala a lui Nagarjuna (150-250 e.n.) care a elucidat intelesul 'vacuitatii'.
Aducerea Lui Dumnezeu in inima (Adi Buddha) este specifica etapei intermediare Guru Yoga (Unirea cu Invatatorul) din sistemul Vajrayana.
Aceasta are ca fundament scriptural afirmatia lui Buddha Gautama: "Cine se gandeste la Mine voi fi cu el".
----
Crestinismul a cunoscut de asemenea o maturare teologica - prin contributia unor lucrari patristice exceptionale - De exemplu, nu avem scris in Biblie tehnicile isihaste de linistire a mintii - ele sunt rodul unor contemplatii si
interpretari scripturale. Sunt expresia maturitatii intelegerii scripturilor in esenta lor.