Poate că diferenţa cea mai semnificativă se va vedea în viitor, când lovindu-se de marile probleme ale vieţii, în lumea aceasta tot mai contorsionată în care convieţuim, copilul cu educaţie creştină sistematică şi cu o altă deschidere a inimii va avea, cel puţin, un reper solid în sufletul său. El va şti, spre deosebire de celălalt copil, că există şi viaţa frumoasă, curată, deşi adeseori teribil de dificilă a omului creştin. Va cunoaşte nu doar valorile creştine, istoria şi obiceiurile, ci, cu ajutorul şcolii va cunoaşte un mod de a fi cu rădăcini adânci şi înalte... Poate că nu va fi puţin lucru, mai ales în clipele inevitabile ale ispitirii la cădere şi rătăcire... E ca şi cum fiul risipitor ar fi avut, în drumul întoarcerii acasă, o busolă încă funcţională pe undeva prin buzunarele sale....:) Numai să fim atenţi că livrăm busola cea bună şi, mai ales, că micuţii noştri sunt conştienţi de valoarea ei! Întrucât nu de puţine ori copiii dau un castel ori un mărgăritar pe o biată biluţă colorată, de dragul prietenilor care le garantează că biluţa din sticlă are, nu-i aşa, proprietăţi magice...:)