Citat:
În prealabil postat de AlinB
Omul nu e alcaturit doar din "mental".
"Chipul lui Dumnezeu" in om inseamna: intelect, afect, vointa.
Toate 3 trebuie sa se angreneze in aceasta acceptare.
In plus, ceea ce scapa "logicii" tale este un aspect fundamental: fara Hristos, orice "proces mental" oricat de sofisticat si "inaltator", nu are cine stie ce utilitate spirituala.
Este si inutil sa se "vehiculeze" asa cum il vehiculezi tu, avand iluzia ca "vehicularea" lui in sine are valente mantuitoare.
Credeam ca ai inteles.
NU exista in sensul dat de tine, ca "procesul mental" si tot felul de exercitii mentale, in sine, sunt suficient sa-l salte pe om dpdv spiritual.
Fiindca a murit inainte de jetfa lui Hristos, Budha ca orice om, a mers in Iad.
Asa zisii "budhisti" la fel, in ciuda faptului ca peste noaptea catorva secole au devenit teisti, daca nu accepta jertfa lui Hristos, merg si ei in Iad.
|
Cred ca inteleg de ce aceasta viziune asupra invataturii crestine nu mi se potriveste. Pentru ca din aceasta perspectiva conteaza in primul rand mantuirea proprie. Cei care nu cred pare sa fie doar problema lor.
Sensibilitatea fata de fapturile care sufera in iad dispare in fata actului de justitie divin. Cine ar dori sa se coboare in iad sa sufere in locul ateilor, budistilor, pacatosilor pentru ai salva?
Eu din crestinism am inteles tocmai acest aspect - sa suferi pentru altii si sa daruiesti tot ce ai mai bun. Aceasta inseamna sa crezi in Iisus. Nu o credinta doar pentru salvarea proprie. Daca iL cred pe Iisus atunci cred ca nicio faptura nu mai trebuie lasata sa sufere si trebuie facut chiar si ultimul sacrificiu pentru a le salva. Acesta este spiritul Lui.