[Florinvs]

Ancheta de presă efectuată de redacţia ziarului “Armata României”, în perioada 01.09.1991-15.01.1992, în garnizoana Brăila a relevat printre altele că: “…şi această parte a României a devenit începând cu a doua decadă a lunii decembrie ţinta unui interes turistic nemaiîntâlnit. Au trecut prin zonă sau au rămas aici numeroşi străini în special cu autoturisme Dacia şi Lada venind dinspre nord. Grănicerii au confirmat că în această perioadă au trecut pe la punctele de trecere a frontierei de stat cu fosta Uniune Sovietică multe asemenea vehicule cu câte 2-3 persoane, în general, bărbaţi tineri atletici. Unii s-au cazat în hoteluri uzând se pare de legitimaţii false pe nume româneşti, alţii prin cimitire sau la anumite adrese. Trei dintre musafiri, negăsindu-şi adăpost au recurs chiar la sechestrarea, începând cu 17 decembrie, timp de 3 zile a unei familii în apartamentul său. După depoziţiile soţiei titularului locuinţei, unul dintre ei dispărea zilnic, ca apoi să transmită telegrafic comunicate la un aparat aflat într-o geantă. Pe l9 decembrie au părăsit apartamentul şi l-au somat pe şoferul unei Dacii, să-i ducă la Bucureşti. N-a mai fost nevoie să folosească acest autoturism deoarece a sosit o Dacia Brek care i-a luat şi au pornit împreună cu şoferul spre destinaţie”. (Informare în urma documentării de presă a M.Ap.N. nr. 590 (anexa 505) din 10.02.1992).

Judecate din perspectiva evenimentelor petrecute în decembrie 1989 în ţara noastră, considerăm a nu fi lipsite de semnificaţii unele situaţii semnalate la frontierele României, sesizate de organele de specialitate ale M.Ap.N. şi care par a se înscrie într-o. anumită logică a faptelor, prefigurată de celelalte categorii de informaţii.

– În U.R.S.S. se semnalează o serie de aplicaţii notificate precum şi unele executate de mari unităţi tactice în zona Cernăuţi în perioada 14-17.10.1989. Totodată, s-a constatat intensificarea activităţilor practice desfăşurate de unele unităţi de marină şi aviaţie aparţinând F.M.M. în special în lunile octombrie în cadrul cărora au fost executate trageri navale şi aeriene. În perioada 18- 22 decembrie 1989 în cadrul Forţelor Maritime Militare sovietice s-au executat lansări de rachete într-un raion maritim situat la vest de Peninsula Crimeea. (M.Ap.N./M.St.M./Dir.Inf. Buletin inform. 4454 din 19.12.1989 şi Sint.Inf.4362/1989).

Din informarea sinteză înaintată în urma documentării de presă în garnizoana Brăila a rezultat, în afara creşterii interesului turistic nemaiîntâlnit în această zonă începând din 18 decembrie 1989, că pe şoseaua Reni-Giurgiuleşti a fost semnalată o coloană de peste 70 de camioane militare. (Inf.Sint.M.Ap.N./M 590 din 10.02.1992).

La Braşov, în cadrul misiunilor menţionate mai sus, lucrătorii de la serviciul Circulaţie, au sesizat prezenţa pe teritoriul judeţului, în special în municipiul Braşov, a numeroşi turişti sovietici, ce se deplasau cu autoturisme în echipaje de 2-3 bărbaţi, evitau cazarea şi se concentrau în zone şi locuri strategice. Despre această situaţie, au informat pe şeful Inspectoratului Judeţean al M.I., în vederea luării de măsuri pe linie de securitate.

Din analiza lucidă şi mai aprofundată a acţiunilor derulate în decembrie 1989 rezultă că dispozitivul informativ şi de diversiune sovietic a fost conectat la toate fazele evenimentelor din decembrie 1989 în România. Încă din 1982 se cunoştea că România era “lucrată” de organele de informaţii sovietice, dar şi de cele militare la nivelul unui stat inamic, lucru accentuat după venirea la conducerea URSS a preşedintelui Mihail Gorbaciov.

Rezidenţii sovietici aflaţi în România şi-au intensificat activitatea, în special prin obţinerea de informaţii cu referire la: sănătatea dictatorului, posibilii succesori la funcţiile acestuia şi concepţiile lor politice, precum şi alte date de importanţă militară, economică şi socială. Se urmărea înlăturarea dictatorului, dar menţinerea sistemului comunist căruia urma a i se confecţiona o nouă faţă.
Putea acest lucru să se realizeze fără o legătură în interiorul ţării? Categoric nu!

O direcţie în care s-a acţionat a fost şi aceea de a se contacta vechii activişti, dizidenţi şi alte categorii de oameni nemulţumiţi care sufereau datorită privaţiunilor la care îi supuseseră ambiţiile dictatorului. Era cunoscută de organele de Securitate româneşti opinia spionajului sovietic care era hotărât în schimbarea conducerii în România şi chiar precizau ca dată posibila “Pluguşorul – 90”.

Securitatea românească constată cu mirare intensificarea contactelor între organele de spionaj sovietice şi cele ungureşti, dar şi cu cele aparţinând unor state occidentale, poate şi SUA.

După întâlnirea de la Berlin cadrele care acţionau în România şi-au intensificat activitatea, iar unele sub acoperire de corespondenţi de presă (Victor Volodin – “Izvestia”; Vladimir Vidraşcu – “Pravda”) au acţionat pentru obţinerea de informaţii din diverse domenii, dar şi despre starea de spirit a populaţiei. Articolele acestor ziare aveau un pronunţat caracter critic la adresa României şi a lui Ceauşescu, iar cotidianul Izvestia a publicat chiar “Scrisoarea celor Şase”.

Sarcini de mobilizare şi propagandă au primit şi agenţii sovietici din rândul cetăţenilor autohtoni, precum şi unii turişti al căror număr a crescut semnificativ în raport cu anii anteriori.

Este cunoscut că începând din 09 decembrie 1989 numărul turiştilor sovietici în maşini particulare a crescut până la 80 – 100 pe zi.
Organele de circulaţie româneşti la controalele de rutină efectuate şi asupra unor asemenea autovehicule au constatat calitatea de militari a unor ocupanţi.

Pe teritoriul ţării noastre au fost unele accidente de circulaţie în care au fost implicaţi turişti sovietici. Vom reţine atenţia asupra incidentului petrecut la scurt timp după revoluţie marcat prin accidentarea maşinii în care se găseau turistul sovietic Lout Alexander şi încă un bărbat. Cu ocazia reparaţiei ce s-a efectuat la un service în maşină s-au găsit 12 uniforme militare de camuflaj româneşti tip M.Ap.N. şi un veston sovietic cu gradul de maior. Cei doi au afirmat că sunt ofiţeri în rezervă şi că au luptat în Afganistan.

Un alt caz interesant s-a întâmplat în judeţul Mehedinţi pe raza comunei Butoieşti unde a avut loc un accident în care a fost implicat un autoturism sovietic ce a fost acroşat de o autospecială TIR. În urma accidentului o persoană a decedat iar una a fost grav rănită. În autoturismul sovietic s-au găsit 240 capse pirotehnice de fabricaţie sovietică.

În Bucureşti au fost surprinşi grupuri de turişti sovietici care dialogau şi care remarcau că şi-au “îndeplinit misiunea”, iar în unele din aceste grupuri au fost observate cadre de spionaj sovietic cunoscute de către contraspionajul românesc. Este interesantă remarca lui Jigau Alexei, cetăţean moldovean, cadru didactic în Chişinău, care spunea că românii să nu mai caute “terorişti” întrucât aceştia “sunt demult plecaţi din România”.

Totodată recunoştea că în timpul revoluţiei fratele său cadru KGB se afla “în zona Craiova, undeva între Timişoara şi Bucureşti”. Organele de securitate româneşti au constatat că în această perioada şi-au intensificat activitatea unele persoane cunoscute ca agenţi sovietici şi că activitatea lor a fost coordonată cu cea a turiştilor. O asemenea persoană după ce a contactat mai mulţi intelectuali prosovietici, în seara zilei de 2 decembrie 1989 s-a deplasat la Bucureşti unde conform propriilor afirmaţii a predat Ambasadei URSS documente cu referire la desfăşurarea evenimentelor de la Timişoara.

Un alt lucru semnificativ este şi faptul că în perioadă 17-20 decembrie blocul din Piaţa Aviatorilor în care locuiau mai mulţi diplomaţi sovietici a fost evacuat începând cu femeile şi copiii. Iar în ziua de 21 decembrie 1989, membrii Consulatului sovietic din Constanţa au distrus prin ardere, în curtea clădirii, o mare cantitate de documente.