Cei care au murit atunci au murit fie din cauza actiunilor diversioniste a serviciilor speciale din strainatate, ori din cauza unor actiuni haotice a armatei. Multi militari erau de-abia incorporati, si pana la revolutie fusesera detasati la munci agricole sau in constructii, si pur si simplu nu au stiut cum sa reactioneze in fata unor provocari.
Cum putea reactiona un tanar de 20 de ani, care daca facusera o luna- doua de instructie, si s-a trezit cu Kalasnikovul in mana, si era speriat, dezorientat ?!
Apoi au fost cazuri când elemente turbulente, anarhice si huliganice au atacat cu pietre, sticle incendiare, etc cadrele militare, si atunci in mod normal -conform regulamentelor militare- armata trebuia sa execute foc.
Despre atitudinea militiei sau securitatii de atunci- am zis- a fost ireprosabila, si cinste militienilor si securistilor, care nu au intreprins nici un fel de actiune de represiune si au fost primii care au inteles vointa poporului si l-au abandonat pe Ceausescu.
|