Pai, ma gandeam ca iubirea e izvor pentru rabdare. Am vazut de nenumarate ori ca oamenii care iubesc sunt si rabdatori si intelegatori si iertatori. Asa ca imi pare ca toate bunatatile vin din iubire. Ca de nu-i iubire in om, nimica este.
Totusi, ca intr-o relatie circulara, puii iubirii ajuta si ei pe mama lor. Rabdarea, la randul ei, face posibil ca faptele incepute din iubire sa sfarseasca cu bine - de exemplu.
Asadar, iubirea si toate ale ei se nutresc reciproc si astfel omul creste in menirea lui de copil al Domnului pana ajunge, prin nevointa si har, la deplinatatea in Hristos.
Asa ma gandeam...:)
Doamne ajuta!