Alde Yoda şi Jedi, cum înţelegeţi voi asta?

P.S. Textul sfânt este aşa: "... dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea." (Ioan 16,33)
Şi nu e vorba despre vreun eu, precum scrii. Ci despre Eu, Domnul, Dumnezeu Cel întrupat, răstignit şi înviat.
Şi nu e vorba despre legarea fricii, cât despre dezlegarea pasului pe Cale, despre îndrăzneala cea bună. Domnul nu ţine un discurs despre teamă, ci cultivă puterea iubirii de a vieţui în Hristos. Adică de a nu pune ochii minţii (ai inimii) pe piedici, scârbe, necazuri, ispitiri, încercări - ci pe Soarele vieţii, Hristos.
Sesizezi diferenţa?
Mai ia aminte, Florine, că versetul pe care îl citezi face parte dintr-un context foarte special. Şi se cere cugetat prin raportarea la acest context, nu rupt şi sucit aşa cum din păcate ai făcut şi faci de obicei.
Vezi acolo, în text, că în capitolul 16 este vorba despre Fiinţa Treimii, despre Duhul Adevărului, despre Fiul şi Tatăl precum şi despre metamorfoza întristării celei lumeşti în bucuria duhovnicească, aceasta venind din legătura sufletului omenesc cu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Apoi, în capitolul 17 urmează rugăciunea întreită a Domnului... E rugăciunea cu sânge pentru desăvârşirea în unime, pentru iubire sfântă.

Aşadar, cum înţelegi ce ai formulat?